
Opoziția naționalistă din parlamentul bicameral de la București a anunţat, joi, că 161 de parlamentari POT, AUR şi SOS au semnat pentru suspendarea preşedintelui în exercițiu, Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la conducerea Camerei Deputaţilor.
Proceduri
Potrivit Constituţiei, în cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care încalcă prevederile legii fundamentale, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 234, după consultarea Curţii Constituţionale (CCR).
Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, respectiv 155 de parlamentari.
De facto, expirat
Pe 21 decembrie, lui Iohannis urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.
Alegerile anulate au costat peste un sfert de miliard de euro
Tot joi, guvernul de la Bucureşti a adoptat hotărârea privind organizarea alegerilor prezidenţiale în luna mai a acestui an, precum şi calendarul electoral aferent.
Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur a fost invalidat de CCR, care, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a invocat ingerinţele unui aşa-numit actor statal.
Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute naţionalistul independent Călin Georgescu, acuzat de conexiuni cu Rusia putinistă, şi lidera USR (în opoziţie), Elena Lasconi.
În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv s-au deschis încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis invalidarea primului tur.
Costurile acelor alegeri invalidate ar fi de aproape 1,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 280 miliarde de euro).