Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio se alătură omologilor din NATO reuniţi la Helsingborg, în Suedia, iar europenii vor să ia pulsul aliatului american cu privire la amploarea retragerii trupelor pe care o are în vedere în Europa, în urma criticilor dure aduse de Donald Trump la începutul războiului din Orientul Mijlociu. După ce Pentagonul a anunţat planuri de retragere de aproape 10.000 de militari din Germania şi Polonia, preşedintele Trump a surprins ieri prin anunţul desfășurării a 5.000 de soldați în Polonia, dar a justificat decizia prin relația sa bună cu președintele naționalist Karol Nawrocki, ales în urmă cu aproape un an. Diplomaţi de la Bruxelles spun că una din problemele cheie ale reuniunii miniștrilor de externe NATO este dacă s-a depăşit sau nu „faza de pedeapsă", marcată în special de anunțul diminuării prezenţei militare americane din Germania. În ajunul sosirii sale în Suedia, Marco Rubio a repetat criticile la adresa țărilor care „refuză să facă orice” în sprijinul Statelor Unite în războiul din Golf.
Contracte de armament care să-l satisfacă pe Trump
Europenii nu au rămas totuşi inactivi. Nave de război au fost prepoziționate în apropierea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran, ca parte a unei coaliții internaționale stabilite de Franţa şi Marea Britanie, pentru securizarea post-conflict a strâmtorii. Şi NATO ar putea juca un rol, deși încă nu a fost luată nicio decizie. „Mă gândesc la acest lucru”, a declarat recent Comandantul Suprem Aliat din Europa, generalul american Alexus Grynkewich. Aliații europeni speră să obțină azi unele clarificări cu privire la strategia americană în Orientul Mijlociu. În plus, se pregătesc să anunțe o serie de contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, cu speranţa că aceste acorduri îl vor mulţumi pe Donald Trump, așteptat cu nervozitate de europeni la summitul NATO din iulie, de la Ankara.
Sprijin pentru Ucraina
Europenii intenționează, de asemenea, să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina, o altă prioritate anunţată de secretarul general al NATO pentru summitul din Turcia. Mark Rutte a spus că multe ţări aliate nu cheltuiesc suficient în sprijinul Ucrainei. El le-a propus membrilor NATO, cu excepţia Statelor Unite să aloce cel puțin 0,25% din PIB ajutorului militar pentru Kiev, pentru ca sprijinul financiar, asigurat în mare parte de ţări precum Olanda și Germania să fie împărţit mai echitabil. „Nu cred că va fi acceptat”, a recunoscut Rutte, dar „vreau să discut despre asta”. Franța este printre ţările criticate de parteneri pentru contribuţia sa financiară redusă în ajutorul Ucrainei. Parisul se apără subliniind că contribuie și prin informații militare și prin stabilirea unei coaliții internaționale care să ofere garanțiile de securitate esențiale pentru Ucraina odată ce războiul se va termina.
