Donald Trump a negat că ar fi ordonat restricționarea serviciilor Starshield, versiunea militară a rețelei de sateliţi Starlink, utilizată de forțele ucrainene pe câmpul de luptă. „Nu am fost eu. Și nu cred că a fost Elon (Musk)”, a spus el în timpul unei conferințe de presă. Musk însuși, proprietarul reţelei, a sugerat că guvernul american ar sta în spatele restricțiilor, iar agenţia Reuters a relatat că ordinul a venit din interiorul Casei Albe. Totuşi potrivit surselor agenţiei, nu Trump a fost cel care a ordonat Pentagonului să limiteze semnalul reţelei. Un grup bipartizan de senatori americani a semnat o scrisoare prin care solicită o anchetă privind perturbările rețelei. Ucrainenii se plâng de cîteva zile de întreruperea conexiunii la satelit pentru obiectele care zboară cu viteze mai mari de 160 km/h, ceea ce complică misiunea dronelor interceptoare și atacurile cu rază medie de acţiune. Preşedintele Zelenski declara ieri la Bruxelles că această limitare „a fost o surpriză foarte neplăcută și periculoasă”, iar conectivitatea nu a fost nici acum pe deplin restabilită.
Europenii au capacitate limitată de înlocuire a sateliţilor americani
Uniunea Europeană a promis ieri Ucrainei tot sprijinul posibil împotriva Rusiei, însă admite că nu are capacitatea tehnologică pentru înlocuirea reţelei americane de sateliţi. „Starlink este cu adevărat indispensabil pentru Ucraina și, din păcate, Europa nu poate înlocui această capacitate pe termen scurt”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, la summitul desfăşurat în prezenţa lui Volodimir Zelenski. Europenii au promis totuşi să pună la dispoziţia Ucrainei propria reţea de sateliţi cu orbită joasă, care este însă mult mai puţin extinsă decât cea americană şi cu terminale de recepţie mai voluminoase şi mai scumpe. Potrivit lui Volodimir Zelenski, obiectivul „nu este o înlocuire completă a Starlink”, ci o colaborare, în special cu Franța, „pentru a obține capacitate suplimentară”. Situaţia ar putea da un impuls proiectului Iris, o viitoare constelație de sateliți pe care UE speră să înceapă să o lanseze peste trei ani, cu scopul de a deveni operațională în 2030.
