Un ales local din Moscova cere „denazificarea” Poloniei, Țărilor Baltice, Republicii Moldova și Kazahstanului după modelul Ucrainei, sugerând necesitatea intervenției militare ruse în aceste state. Demersul lui Serghei Savostianov, care nu este clar cui îi este adresat, a fost preluat de un număr mare de instituții de presă din Rusia, dar și din statele vizate. Presa oficială rusă, precum TASS sau RIA Novosti, le-a ignorat.
ȘTIRE: Țările baltice, dar și Polonia, Moldova și Kazahstan trebuie să fie „demilitarizate” și „denazificate” de Rusia, consideră deputatul Dumei de la Moscova [a nu se confunda cu Duma de Stat a Rusiei. Duma Moscovei e Consiliul local al capitalei ruse n.red], din partea Partidului Comunist, Serghei Savostianov, care a elaborat un astfel de document
„Demilitarizarea și denazificarea Ucrainei va asigura securitatea stabilă popoarelor Ucrainei, Rusiei, dar și întregii Europe. Pentru un proces total de asigurare a securității iFR, pe lângă Ucraina, ar fi logic să fie incluse în zona de demilitarizare și Țările Baltice, Polonia, Moldova și Kazahstan”, a menționat el.
NARAȚIUNE: Țările vecine reprezintă un pericol pentru Federația Rusă, care trebuie să intervină militar pentru a-și asigura securitatea.
CONTEXT/ETOS LOCAL: La 24 februarie, Vladimir Putin a dat ordinul de invadare a Ucrainei în cadrul unei așa-numite „operațiuni militare speciale” menite să „demilitarizeze” și să „denazifice” acest stat. Ambele sunt pretexte care n-au nicio legătură cu realitatea – Ucraina, condusă de un președinte evreu, nu este nazistă (grupările de extremă dreapta nici măcar nu au obținut voturile necesare pentru un singur mandat în parlamentul ucrainean), iar din punct de vedere militar este net inferioară ca efective și armament Rusiei care, pe deasupra, este o putere nucleară; de altfel Rusia e cea care a atacat Ucraina încă din 2014.
Kremlinul revendică însă ca sferă exclusivă de influență teritoriul fostei URSS și o parte din fostul lagăr socialist și promovează această idee atât la nivel politic, cât și în cinematografie și showbiz, exemplu fiind și melodia cântată de interpretul rus Oleg Gazmanov la un concert patriotic recent organizat la Moscova în care proslăvește URSS și consideră fostele state sovietice, inclusiv Republica Moldova și Țările Baltice, drept patria sa. În plus, Rusia a emis pretenția ca NATO să nu aibă vreo legătură cu statele ex-comuniste, deși acestea sunt cele care au solicitat/solicită aderarea la Alianță tocmai pentru că se tem de Rusia, care din punct de vedere istoric a fost o putere agresivă, care le-a atacat și le-a ocupat teritoriile de-a lungul timpului.
OBIECTIV: Să mențină în mentalul colectiv ideea unui stat rus puternic, în stare să-și „modeleze” vecinii după propriile necesități. Să prezinte „operațiunea militară specială” din Ucraina drept una de succes, care va continua și în alte state. Să demonstreze susținerea societății din Rusia față de războiul din Ucraina.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Niciunul dintre statele menționate de alesul local moscovit nu reprezintă un pericol pentru Rusia și nu intenționează să atace această țară. Țările Baltice și Polonia sunt membre ale NATO, o alianță defensivă.
Republica Moldova este o țară mică, neutră, cu un buget militar mizer, iar Kazahstanul a demonstrat că încă este obedient Moscovei, atunci când a solicitat intervenția Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), controlată de Rusia.
În ceea ce privește narațiunea „denazificării”, de notat că extrema dreaptă nu reprezintă o forță politică notabilă în niciunul din statele menționate și în niciunul nu a existat o guvernare „nazistă” după Al Doilea Război Mondial. De notat că extrema dreaptă europeană a fost cultivată chiar de Kremlin, care a întrețiunut legături cu AfD-ul german, Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen, sau Liga Nord a lui Matteo Salvini.
REACȚII OFICIALE: Kievul a calificat această declarație drept o dovadă că Federația Rusă nu intenționează să se oprească în Ucraina. „Totul abia începe. Rușii promit sincer că va curge mult sânge în Europa”, a comentat consilierul președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, Mihail Podoleak, citat de Korrespondent.net.
