Drogurile vor inunda piața și lupta împotriva lor va fi compromisă dacă deținerea pentru consum propriu nu va mai fi pedepsită cu închisoarea, potrivit unei narațiuni lansate după ce s-a propus dezincriminarea consumului. În realitate, dezincriminarea (care nu înseamnă legalizare) le-ar permite autorităților să se concentreze pe combaterea traficului.
ȘTIRE: Știți ce mă enervează cel mai tare la acel proiect de lege (n.r. propunerea legislativă privind dezincriminarea deținerii drogurilor pentru consum propriu) depus de doamna Stoiciu, senator neafiliat, fost PSD, de domnul Ghinea, de la USR, și de domnul Fenechiu, de la PNL? Acest proiect de lege prin care solicită modificarea Legii 143 și a Codului vamal a fost depus la biroul permanent al Senatului, cu rugămintea nu doar de a modifica, ci de a urgenta, de a soluționa cererea lor în regim de urgență. Parlamentul trebuia să se întrunească de urgență, să dea dezlegare la droguri în România. Nu guvernul era prioritar, nu bugetul era prioritar. Era prioritar ca acum, când toată lumea e căpiată și disperată și încearcă să vadă ce se alege de România, să apară pe piață drogurile și să ne bucurăm cu toții de ele.
NARAȚIUNI: 1. Dezincriminarea deținerii drogurilor pentru consum propriu ar permite accesul mai larg la substanțe interzise în România. 2. Modificările propuse la Codul vamal ar facilita traficul de droguri.
OBIECTIVE: Conturarea unei percepții negative asupra inițiativei legislative, prin asocierea acesteia cu riscuri sociale majore și prin accentuarea consecințelor presupuse ale adoptării sale. Astfel, dezbaterea riscă să fie dominată de temeri și scenarii prezentate drept certe, în detrimentul unei analize echilibrate a argumentelor care stau la baza propunerii legislative.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Potrivit definițiilor utilizate la nivel internațional, dezincriminarea presupune eliminarea răspunderii penale pentru anumite fapte, precum deținerea pentru consum propriu, fără ca acestea să devină automat legale. Pe de altă parte, legalizarea drogurilor presupune ca anumite activități legate de acestea, precum deținerea, producerea sau comercializarea, să devină permise în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiune în contravenție nu înseamnă că aceasta devine mai puțin gravă în sine, ci că se modifică modul în care este sancționată. Potrivit proiectului, deținerea, cumpărarea, cultivarea, producerea și fabricarea drogurilor pentru consum propriu ar urma să fie sancționate contravențional, cu amenzi cuprinse între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc, în locul răspunderii penale pentru această faptă.
Dezincriminarea nu împiedică autoritățile să intervină în situațiile care implică deținerea unor cantități mici de droguri. Vânzarea, distribuirea, precum și deținerea sau producerea substanțelor în scop de trafic continuă să constituie infracțiuni, indiferent de cantitate, în condițiile prevăzute de lege. Simpla afirmație a unei persoane că deține droguri pentru consum propriu nu exclude verificările poliției. Dacă probele indică săvârșirea unei infracțiuni, cercetările pot continua conform procedurilor legale.
În ceea ce privește modificările propuse la Codul vamal, acestea nu urmăresc în niciun caz liberalizarea traficului de droguri. Având în vedere că legislația actuală nu prevede o excepție explicită de la regimul contrabandei calificate pentru drogurile destinate consumului propriu, proiectul ar introduce o diferențiere între situațiile în care substanțele sunt introduse sau scoase din țară pentru uz personal și cele asociate traficului de droguri.
În prezent, o persoană care introduce în România droguri fără drept poate răspunde penal chiar dacă susține că le-a adus exclusiv pentru consum propriu. De exemplu, introducerea în țară a drogurilor de risc se pedepsește, potrivit art. 3 din Lege, cu închisoarea de la 5 la 15 ani, iar în cazul drogurilor de mare risc, de la 10 la 20 de ani. Prin modificările propuse, faptele de introducere sau scoatere din țară a drogurilor destinate consumului propriu ar urma să beneficieze de un regim juridic diferit, în acord cu sancționarea contravențională propusă pentru deținerea acestora în acest scop.
Astfel, o persoană care aduce o cantitate pentru uz personal nu ar mai fi tratată automat potrivit aceluiași regim sancționator ca o persoană implicată în trafic. Această schimbare nu ar legaliza drogurile și nici nu ar înlătura răspunderea pentru vânzarea, distribuirea sau introducerea în țară a substanțelor în scopul comercializării.
Măsura nu presupune legalizarea drogurilor și nu modifică sancțiunile aplicabile traficului. Inițiatorii susțin că abordarea predominant represivă nu a reușit să descurajeze consumul și că resursele autorităților, solicitate în prezent de numeroasele cazuri de deținere pentru consum propriu, ar trebui direcționate cu prioritate către combaterea traficului. Totodată, aceștia consideră că eliminarea consecințelor penale pentru consumatori ar reduce stigmatizarea și i-ar încuraja să solicite ajutor specializat, limitând totodată efectele unei condamnări asupra educației și integrării profesionale.
Dezbaterea privind dezincriminarea drogurilor, între mize sociale ridicate, interpretări divergente și incertitudini privind viitorul inițiativei legislative
CONTEXT: În ultimele decenii, peste 50 de state și jurisdicții au renunțat la sancțiunile penale pentru deținerea drogurilor în vederea consumului propriu. Semnatarii proiectului discutat acum au trimis, în expunerea de motive la experiența altor țări, precum Portugalia și Cehia, unde dezincriminarea nu a fost urmată de o creștere a consumului de droguri. Autorii invocă și numărul persoanelor condamnate la închisoare pentru consum de droguri, dar și supraaglomerarea penitenciarelor din România, pentru a susține că sancționarea penală a consumatorilor nu reprezintă neapărat cea mai eficientă soluție.
Statisticile anexate proiectului B544/2026, dosarele privind infracțiunile la regimul drogurilor reprezintă 77,51% din activitatea DIICOT, însumând 37.419 cauze în 2025. Se invocă, de asemenea, date potrivit cărora peste 80% dintre cazurile analizate vizează cantități mai mici de 5 grame, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate pentru astfel de infracțiuni sunt consumatori simpli. Inițiatorii susțin că investigarea și urmărirea penală a unui număr atât de mare de consumatori solicită considerabil resursele polițiștilor și procurorilor, care ar putea fi direcționate către combaterea traficului de droguri și către identificarea rețelelor de distribuție. Așadar, propunerea urmărește reducerea presiunii asupra sistemului judiciar și concentrarea resurselor autorităților asupra traficanților, nu facilitarea activităților acestora.
REACȚII OFICIALE: Reprezentanți ai PSD, AUR și PNL au avertizat că reducerea sancțiunilor ar putea transmite un semnal de toleranță față de consumul de droguri și ar putea contribui la normalizarea acestuia, în special în rândul tinerilor. Printre obiecțiile formulate s-au numărat și lipsa unei infrastructuri suficiente pentru tratarea dependențelor precum și a unor programe eficiente de prevenție.
Criticile au venit și din partea unor actori instituționali și civici. La 9 octombrie 2026, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a sesizat DIICOT, avertizând că proiectul ar putea favoriza traficanții și ar putea încuraja consumul. De asemenea, procurorul general al României, Cristina Chiriac, s-a exprimat împotriva inițiativei, invocând riscul slăbirii instrumentelor juridice de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor.
Verifică sursele:
