România devine o piață de desfacere pentru produse mai slabe calitativ decât cele vândute în alte țări UE, dar comercializate sub aceleași denumiri, potrivit unei narațiuni false apărute la București. Narațiunea pleacă de la un demers care vizează tocmai protejarea consumatorilor.
ȘTIRE: „Dublul standard al calității produselor a fost legiferat de Comisia Europeană. Astfel, oficial, în România se vor putea comercializa bunuri sub același brand, fabricate special pentru țările de categoria a III-a, adică un fel de subproduse vândute la același preț cetățenilor europeni de calitatea a III-a. Ca o consolare, Ministerul Economiei a introdus obligația companiilor de a specifica pe etichete diferența dintre produse. Presiunile făcute la UE, pe vremea lui Dragnea, de a pune capăt intrării pe piața românească a unor produse sub același brand, dar cu o calitate inferioară, nu au avut chiar efectul scontat. Comisia Europeană s-a sesizat, însă, și a admis să modifice Directiva 2005/29/CE , admițând ca practică comercială înșelătoare orice activitate de comercializare a unui bun, într-un stat membru, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite. Articolul nou introdus în directivă are însă o excepție, aceea a cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi și obiectivi. Prevederea a fost preluată într-un proiect de ordonanță de Guvern, iar, ca o consolare, Ministerul Economiei a mai introdus un articol prin care impune companiilor care practică un dublu standard al calității să specifice acest lucru pe eticheta produselor”, se arată într-un articol de pe portalul National.ro
NARAȚIUNE: 1. România este o țară de mâna a doua în UE și o „colonie de consum” a Occidentului.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Propaganda rusească continuă să insiste pe tema României ca un stat de mâna a doua în Uniunea Europeană, tratată cu duble standarde de Bruxelles și ca o periferie de consum europeană a produselor de slabă calitate ale corporațiilor internaționale.
Transcrierea Directivelor europene în legislația națională este privită ca o formă de subordonare politică și economică a statelor membre UE mai noi față de statele mai vechi din cadrul Uniunii.
Se marșează pe ideea că România este tratată discreționar, ca o colonie a intereselor politico-comerciale ale Occidentului și o piață de consum, și că astfel suveranitatea țării este subminată. Totodată, narațiunile de acest tip vor să inducă ideea că românii sunt cetățeni europeni de mâna a doua.
OBIECTIV: Crearea unui sentiment crescut de euro-scepticism și o atitudine ostilă față de Uniunea Europeană și in extenso față de Occident.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În primul rând, Directiva 2005/29 a Comisiei Europene nu a suferit nicio modificare recentă. Ultima revizuire a sa, potrivit site-ului oficial al Comisiei Europene, datează din 20 mai 2020.
Directiva 2005/29/CE distinge două categorii de practici comerciale care sunt neloiale dacă determină consumatorul mediu să ia o decizie tranzacțională pe care altfel consumatorul nu ar fi luat-o: practici comerciale înșelătoare (prin acțiune sau omisiune) și practici comerciale agresive.
Ce face în prezent Ministerul Economiei din România prin ordonanța reclamată de autorul aticolului este să pună în dezbatere publică, pe data de 7 ianuarie 2022, legislația europeană în materie pentru o mai bună asigurare a respectării normelor legale în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme.
În articolul 6, aliniatele 1 și 2, se introduce obligativitatea pentru comerciați să specifice dacă „în cazul unei activităţi de comercializare a unui bun pe teritoriul României, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, justificată de factori legitimi și obiectivi, comercianţii pun la dispoziţia consumatorilor informaţii adecvate cu privire la diferențierea bunurilor ca urmare a unor factori legitimi și obiectivi, astfel ȋncât această diferențiere să fie ușor de identificat de către consumatori. Comercianţii pun la dispoziţia consumatorilor informaţii ȋntr-un mod care să le permită accesul facil la acestea”.
Acest lucru însă va permite informarea consumatorului dacă un astfel de produs comercializat sub aceeași marca are în România caracteristici diferite, față de alte țări, fapt ce nu se întâmpla până acum.
Cu alte cuvinte, vânzătorul este obligat acum să semnaleze foarte vizibil și facil pentru potențialul cumpărător dacă există astfel de diferențe și care anume sunt ele.
„Prezenta ordonanţă transpune ȋn legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European si a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, publicată ȋn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.328 din 18 decembrie 2019”, se arată în proiectul de ordonanță a Ministerului Economiei.
Așadar, România își ajustează legislația internă pe calapodul Directivelor europene în materie de protecție a consumatorului.
Directiva de modificare (UE) 2019/2161 introduce o regulă specifică care abordează comercializarea înșelătoare a unor mărfuri ca fiind identice atunci când, în realitate, compoziția caracteristicilor lor este diferită (adesea denumite „bunuri cu calitate diferențiată”) și definește exact ce înseamnă „omisiuni înșelătoare” și „practici comerciale agresive” (Vezi secțiunea Practici comerciale neloiale din link).
De notat că National.ro este o publicație care exprimă constant în articolele sale aceste narațiuni ale propagandei ruse, pe care încearcă să le transforme în teme de dezbatere internă în România, fapt sesizat frecvent de Veridica.ro.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică modificarea unor legi interne în parametrii Directivelor europene privind protecția consumatorului.
Verifică sursele:
