Donează
Republica Moldova ar avea de suferit în cazul în care va avea loc un război între NATO/Statele Unite și Rusia sau China, iar Alianța Nord Atlantică nu o va proteja. E un fake news promovat de Sputnik, citează pe Konstantin Sivkov, membru corespondent al Academiei Ruse de Științe a Rachetelor și Artileriei. Portalul rus reia narațiuni mai vechi, menite să submineze încrederea țărilor membre și a celor partenere în NATO.
ȘTIRE: „În ultimele două decenii, Moldova a „flirtat” oarecum cu NATO, desfășurând misiuni umanitare comune, precum și permițând Alianței Nord-Atlantice să își deschidă biroul de reprezentare la Chișinău. [...]
NATO își crește prezența la granițele statelor post-sovietice. În primul rând, la granițele cu Ucraina și Moldova. În cazul [Republicii Moldova] vorbim despre desfășurarea unui sistem american de apărare antirachetă la baza românească din Deveselu [...]
Membrul corespondent al Academiei Ruse de Științe ale Rachetelor și Artileriei Konstantin Sivkov a declarat pentru Sputnik ca pentru NATO, teritoriile Moldovei și Ucrainei sunt interesante doar ca o trambulină pentru acțiuni împotriva Rusiei.
„Va fi utilă sau nu cooperarea Moldovei cu NATO? Răspunsul ar trebui să se bazeze pe obiectivele pe care republica le urmărește în acest proces. NATO nu va asigura securitatea Moldovei. Al cincilea paragraf al cartei NATO spune că această alianță nu va apăra o țară care nu face parte din componența Alianței în cazul unei confruntări militare reale", spune Siskov.”
NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este doar un poligon de experimente între Est și Vest. 2. Asocierea Chișinăului cu NATO va avea consecințe catastrofale pentru Republica Moldova, de care Alianța doar se folosește împotriva Rusiei. 3. Baza de la Deveselu din România poate fi ținta unui atac, iar acest lucru ar avea consecințe asupra Republicii Moldova.
CONTEXT: Comportamentul agresiv al Rusie (războiul cibernetic împotriva Estoniei, războiul din Georgia, invadarea și anexarea Crimeii, sprijinirea forțelor separatiste din Donbass) a produs îngrijorare în special printre membrii estici ai NATO și a forțat Alianța să ia în calcul măsuri de consolidare a flancului estic, la Baltică, în Polonia și în România. Separat, estul Europei face parte și din planurile NATO privind un scut anti-rachete, care precede agresiunile Rusiei în regiune și nu este menit să protejeze de amenințări venite din partea acesteia ci de rachete lansate de terți. Baza de la Deveselu, din România, este deja operațională.
În ceea ce privește Republica Moldova, după 2014 țara s-a implicat mai intens în exerciții militare comune cu NATO, fapt ce a stârnit nemulțumirea Moscovei. În decembrie 2017, deschiderea unui birou de legătura al NATO la Chișinău a sporit retorica rusă la adresa cooperării NATO-Republica Moldova, deși aceasta este doar o ambasada cu rol diplomatic și are rol de informare, fără atribuții militare efective.
Odată cu venirea la putere la Chișinău a unui președinte pro-european, Maia Sandu, care a reînnodat relațiile cu România și Ucraina și are o poziție a acesteia privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, Moscova a reluat retorica scenariilor de război ce implică acest stat.
Instalarea a trei baze militare americane în România a produs reacții virulente din partea Moscovei, care acuză NATO de pregătiri de război la Marea Neagră. De asemenea, cooperarea dintre România și Republica Moldova în domeniul militar displace Moscovei.
De altfel, oficiali și experți ruși au avertizat că prin găzduirea scutului de la Deveselul România devine ținta potențială a unui atac nuclear. Analiza apărută acum în Sputnik coincide și cu momentul în care în România au ajuns principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS care va intra în dotarea Armatei române.
Acestea vor fi transportate la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” de la Focșani, prima unitate a Forțelor Terestre Române care va beneficia de acest sistem performat. Echipamentele vin ca urmare a unui contract cu SUA ce prevede consolidarea parteneriatul stratigic din cele două țări.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația celor de la Sputnik că „[SUA] ia în calcul posibilitatea unei confruntări la nivelul armelor nucleare cu Rusia și Republica Populară Chineză” este un fals prin omisiune.
În fapt, se face trimitere la declarația amiralului american Charles Richard care a scris în revista lunară a Institutului Naval American că „există o posibilitate reală ca o criză regională cu Rusia sau China să escaladeze rapid la un conflict care implică arme nucleare, dacă cele două puteri ar percepe faptul că o pierdere în cadrul unui război convențional ar amenința regimul sau statul”.
Mai mult, declarația oficialul american este nuanțată. „Nu putem aborda descurajarea nucleară în același mod. Trebuie adaptat și dezvoltat pentru mediul dinamic cu care ne confruntăm”, mai scrie el.
Pe de altă partea, o analiză a diplomatului american J. William Middendorf II publicată în the National Interest arată că Rusia și China și-a accelerat ritmul de înarmare, inclusiv în partea nucleară în ultimii ani, iar Moscova a ajuns la nivelul Războiul Rece în acest sens.
Analistul precizează că, în general, Rusia a dezvoltat sisteme avansate de arme și capabilități nucleare și rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității europene. Poziția sa agresivă în mai multe teatre, inclusiv în Balcani, Georgia, Siria și Ucraina, continuă atât să încurajeze destabilizarea, cât și să amenințe interesele SUA.
„Printre armele-cheie din inventarul Rusiei se numără 313 de rachete balistice intercontinentale, 2.780 de tancuri de luptă principale, peste 5.140 de vehicule blindate de luptă pentru infanterie, peste 6.100 de transportoare de blindate și mai mult de 4.328 de artilerie. Marina rusă are un portavion, 62 de submarine, inclusiv 13 submarine cu rachete balistice, cinci crucișătoare, 15 distrugătoare, 13 fregate: și 100 de patrule militare și soldați de coastă. Forțele aeriene ruse au 1.176 de avioane capabile să lupte”, scrie Middendorf.
În aceea ce privește colaborarea Republicii Moldova cu NATO, acest lucru nu este deloc nou. Primele contacte au loc încă de la independența statului din 1991, iar în 1994, Chișinăul va adera la programul Parteneriatul pentru Pace. Urmează apoi o misiune a Republicii Moldova pe lângă NATO în 1997 și aderarea Republicii Moldova, în 2002 la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul Europei (SEEGROUP).
În mai 2006, NATO și Republica Moldova adoptă un Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) ce presupunea aprofundarea relațiilor Chișinăului cu structurile euro-atlantice și modernizarea armatei Republicii Moldova. Republica Moldova participă de ani de zile la misiunea de pace din Kosovo împreună cu NATO, iar cea mai recentă misiune a plecat din Republica Moldova spre Kosovo pe 11 ianuarie, ceremonie la care a fost prezentă și președintele Maia Sandu, în calitate de conducător al forțelor armate.
În ultimii ani, armata Republicii Moldova s-a pregătit alături de militarii NATO în diverse exerciții comune desfășurare în România sau Ucraina, cu excepția unei perioade de mai multe lume în care fostul președinte prorus Igor Dodon a suspendat participarea militarilor moldoveni la aceste evenimente.
Nu în ultimul rând, bazele miliare din România și Polonia nu dispun de rachete cu încărcătură nucleară, iar Republica Moldova nu poate fi considerată o victimă a unei potențiale confruntări militare nuclear între Occident și Rusia, doar din prisma poziției sale geografice. Mai mult, un astfel de scenariu ar putea fi privit mai degrabă ca o amenințare din partea Rusiei, deoarece un scenariu în care România ar ataca nuclear Republica Moldova (chiar și să presupunem că ar primi un asemenea armament), acolo unde are circa un milion de cetățeni, este improbabil.
Mai mult, baza de la Deveselu este înarmată cu rachete de tip SM-3 care folosesc forța cinetică și nu au încărcătură explozivă, cu atât mai mult nucleară. Baza militară de la Kogălniceanu este una aerienă, iar cea de la Câmpia Turzii va fi populată cu drone.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Republica Moldova are o serie de colaborări cu NATO, dar este departe de a se pune problema unei posibile aderări. Mai mult, prezența militară a NATO în România și Polonia vine în urma militarismului pronunțat de Rusia în Ucraina și în zona Mării Negre. Este o reacție la o tensionare a climatului securitar regional și nu o ofensivă, așa că este prezentată de propaganda rusă, care încearcă să-și acopere propriile acțiuni militare în regiune.
