Fostul vicepremier și trimis al Kremlinului pentru Moldova și Transnistria, Dmitri Rogozin, a făcut o paralelă între cazul deturnării avionului din Belarus, care îl avea la bord pe junralistul și activistul Roman Protasevici, și situația sa din iulie 2017, atunci când fiind pe listele de oficiali ruși sancționați de UE pentru anexarea Crimeii și războiul din Estul Ucrainei, nu a putut ateriza pe teritoriul UE sau survola spațiul aerian al acesteia.
ŞTIRE: „Șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, a dat Poloniei și României calificativul de „pirați aerieni”, amintind de situația din 2017. Dmitri Rogozin, șeful Rosscosmos, a comentat, în canalul său de Telegram, mesajul RIA Novosti despre faptul că premierul polonez insistă asupra interzicerii zborurilor companiilor aeriene din Belarus pe teritoriul UE după incidentul cu avionul Ryanair care a aterizat duminică la Minsk.
"Polonia și România sunt implicate în piraterie aeriană de multă vreme. Nu pot fi calificate altfel astfel de acțiuni periculoase și ilegale", a scris Rogozin.
Așa a descris situația din vara anului 2017, când unui avion de pasageri al companiei S7, la bordul căruia, la invitația președintelui Moldovei, o delegație guvernamentală din care făcea parte și Rogozin zbura la Chișinău, nu i-a fost permisă intrarea în spațiul aerian al României și al Poloniei și a aterizat la Minsk. "Și asta, în ciuda faptului că, prin canale diplomatice, autoritățile țărilor peste care a trecut ruta de zbor au fost informate în prealabil cu privire la vizita delegației guvernului rus", a scris Rogozin, citat de Sputnik.
„[…] Avionul Ryanair, care zbura de la Atena la Vilnius, a aterizat de urgență duminică pe aeroportul din Minsk din cauza unui mesaj despre despre faptul că ar fi minat,echipe de deminare venind la fața locului. Informațiile despre minarea avionului nu au fost confirmate, Comitetul de anchetă din Belarus a anunțat inițierea unui dosar penal pe baza unui raport fals despre avionul minat.
Apărătorii drepturilor omului din Belarus au raportat că fondatorul canalului de Telegram Nexta și editor șef al canalului "Беларусь головного мозга", recunoscute drept extremiste, Roman Protasevici zburat cu acest avion, el a fost reținut la verificarea documentelor pe aeroportul din Minsk. Protasevici a fost inclus în Republică pe lista celor implicați în terorism”, mai scrie Sputnik.
NARAŢIUNI: 1. Occidentul practică de ani de zile „pirateria aeriană” de care acuză acum Belarusul. 2. România și Polonia, principalele state pe care NATO se bazează în flancul estic, fac abuzuri asupra oficialilor ruși. 3. Avionul Ryanair a aterizat din cauza unei alerte cu bombă și echipajul său este cel care a ales Minskul, deși putea opta pentru o altă destinație.
CONTEXT: Declarațiile lui Rogozin vin în contextul în care, sub pretextul unei bombe la bordul cursei aeriene Atena-Vilnius, autoritățile regimului dictatorial de la Minsk condus de Aleksandr Lukașenko a forțat o aeronavă Ryan Air să aterizeze la Minsk.
Astfel s-a plănuit și executat arestarea lui Roman Protasevici, un ziarist și activit belarus, fondatorul canalului Nexta, ce funcționează pe rețeaua de socializare Telegram.
Acesta traia în Polonia și acolo funcționa și compania Nexta care difuzează imagini cu abuzurile regimului din Belarus și este cea mai populară sursă de informație despre ce se întâmpla acum în Belarus.
Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți.
Ryan Air afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB, erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul a fost forțat să aterizeze la Minsk de un avion de vânătoare de tip MIG al Armatei belaruse.
Acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă, Protasevici ar risca pedeapsa capitală. Secretarul american de Stat, Antony Blinken, a calificat faptele drept șocante și a cerut eliberarea imediată a jurnalistului. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă, la rândul său, că incidentul e serios și periculos și cere declanșarea unei anchete internaționale.
Mai multe companii aeriene boicotează în prezent spațiul aerian al Belarusului, după ce Consiliul European a lansat un apel în acest sens.
DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: Rogozin operează cu sofisme și jumătăți de adevăruri. Cazul lui nu este deloc similar cu cel al lui Protasevici din Belarus.
Mai exact, la finele lunii iulie 2017, Rogozin a încercat să forțeze spațiul aerian al UE, în care avea interdicție, încercând să-și camufleze venirea într-o vizită la Chișinău în cadrul unei curse de linie Moscova-Chișinău.
Rogozin știa că va încălca sancțiunile UE, în timp ce în cazul lui Protasevici avionul a fost deturnat în spațiul aerian al Belarusului sub o pretinsă amenințate cu bombă.
La fel, în 2017, în momentul apropierii de spațiul aerian românesc, aparatul doar a primit interdicția de a survola România, dat fiind că Rogozin se află pe lista cu oficiali ruși interziși în UE după anexarea Crimeii de către Rusia în primăvara lui 2014. De altfel, Rogozin știa acest lucru, dar a încercat să sfideze sancțiunile UE și să forțeze survolul unui zbor de linie prin spațiul aerian al UE.
Mai mult, Rogozin se aflase deja într-o situație similară în 2014, atunci când la fel i s-a refuzat intrarea în spațiul aerian ucrainean. Și atunci, Rogozin a încercat să mintă, afirmând că incidentul nu s-a produs din cauza sancțiunilor Ucrainei pentru anexarea Crimeii. El a scris atunci pe contul său de Twitter că, la solicitarea SUA, România și-a închis spațiul aerian pentru avionul sau. "La solicitarea SUA, România și-a închis spațiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu mă lasă din nou să trec. Data viitoare voi zbura la bordul [bombardier] TU-160", a scris pe contul sau de Twitter, în limba engleză, Dmitri Rogozin.
Verifică sursele:
