FAKE NEWS: România este invadată de asiatici

Lucrătorii asiatici colonizează România, potrivit unei narațiuni false care circulă în spațiul public. În realitate, cetăţenii străini sunt aduși pentru a suplini lipsa forţei de muncă din România.

Românitatea și eternele atacuri la adresa ei

ȘTIRE: „Patronii de pe litoral ajută angajații străini să își aducă familiile în țară din Vietnam, Bangladesh, Sri Lanka, India... Sună a plan metodic de invadare discretă a țării, colonizare interzisă explicit de Constituția României. [...] Din 2021, au fost acordate 250.000 de permise de muncă pentru persoane provenite din afara Europei. Migranţii nu sunt chiar cei mai săraci din ţările lor, din moment ce îşi permit să investească, între 5.000 şi 12.000 de euro pentru aventura românească, bani cu care îţi poţi lua o casă pe meleagurile de unde vin. [...] e mai vechea schemă securistă de adormire a românilor cu refrenul: suntem o ţară de groază, nu vrea nimeni să vină, nu vrea nimeni să stea, dormiţi liniştiţi că invazia trece. Observaţia de pe stradă cu ochiul liber infirmă asemenea ipoteză. Sfertul de milion e cu siguranţă venit şi instalat să rămână cu tot cu rude.”

NARAȚIUNI: 1. România va fi invadată de asiatici, care vor coloniza teritorii semnificative ale ţării. 2. România este o țară mult prea tolerantă, iar autoritățile ascund problemele cauzate de imigranți.

CONTEXT: România se confruntă de ceva timp cu o lipsă considerabilă de forță de muncă în mai multe domenii. Estimările oficiale susțin că aproximativ un milion de muncitori ar fi necesari pentru acoperirea acestui deficit. Ultimul recensământ al populației României arată că țara se află pe un trend demografic descendent, care va continua și în viitor. Prognozele specialiștilor indică tendințe constante de scădere până în 2100. Acest lucru înseamnă că rata de înlocuire a ieșirilor din categoria populației cu vârstă de muncă prin intrări noi este și ea în scădere accentuată pe termen mediu și lung. Principala cauză a acestui fenomen o reprezintă exodul masiv al populației în străinătate, dar ea este cumulată și cu factorul demografic, tradus în natalitatea scăzută, cel educațional, reprezentat de lipsa școlilor profesionale care să formeze viitori meseriași, sau cel social, materializat în lipsa interesului generației tinere de a mai avea meserii manuale, care implică lucrul în service-uri auto, în fabrici, sau în agricultură. Acest cumul de factori a adus România într-o situație de dependență de importul de forță de muncă. Nu mai este vorba de o soluție pe termen scurt ci de una pe termen lung, iar societatea românească trebuie să se obișnuiască cu această situație.

OBIECTIV: Promovarea discursului şi atitudinilor xenofobe și rasiste în rândul opiniei publice din România, subminarea încrederii populației în autorități, precum şi provocarea şi amplificarea tensiunilor sociale.

Constituţia României şi dreptul la muncă al cetăţenilor străini

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Deși pare evident, ne vedem nevoiți să insistăm pe ridicolul ipotezei în care „patronii de pe litoral” s-au organizat pentru a provoca o invadare asiatică a României. Ajutorul pe care aceștia îl acordă propriilor angajați de a se reuni cu familiile lor nu poate fi decât lăudat, arătând interesul angajatorilor pentru confortul psiho-emoțional al lucrătorilor. În orice caz, nu putem vorbi despre o „colonizare” a litoralului românesc sau a altor zone geografice. Însăși definiția colonizării, aceea de a popula o țară sau o regiune cucerită cu oameni aduși de pe alte teritorii sau din alte țări și transferarea resurselor sau a producției către statul cuceritor, arată că de fapt avem de a face cu o banală relocare a populației, fenomen demografic natural, la care ia parte și poporul român, prin migrația excesivă către vestul Europei. Imigranții asiatici care aleg să locuiască și să muncească în România, se supun legilor autohtone, nu preiau proprietăți cu forța și nici nu își impun abuziv limba, cultura și stilul de viață populației locale.

Invocarea articolului 3 din Constituția României reprezintă un nonsens. Alineatul în cauză are rolul de a stabili caracterul inalienabil al teritoriului României, ceea ce înseamnă că nu poate fi cedat, nici parțial și nici integral, altor state. În niciun caz el nu se referă la adăpostirea temporară, din rațiuni de ordin umanitar, economic sau social, a unei populații străine, care nu are absolut nicio legătură cu colonizarea. Angajarea cetățenilor străini în România este reglementată de mai multe acte normative, inclusiv Codul Muncii și, de principiu, presupune parcurgerea mai multor etape, atât de către angajatori, cât și de angajați: obţinerea avizului de angajare, obţinerea unei vize de lungă şedere, obţinerea dreptului de şedere, eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă. În plus, la nivel internațional, migrația forței de muncă este reglementată de mai multe convenții și tratate ale UE sau ONU, pe care România este obligată să le respecte și care nu contravin deloc prevederilor Constituției.

Materialul la care facem referire invocă un număr de 250.000 de imigranți asiatici stabiliți în România din 2021 până în prezent, doar că el este unul fals. În anul 2021, guvernul a aprobat un contingent de 50.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, dar numai aproximativ 38.000 de avize de angajare au fost eliberate. În 2022, odată cu creșterea contingentului de lucrători străini nou-admiși la 100.000, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate în total (prelungire + avize noi) aproximativ 109.000 avize de angajare. Trebuie însă menționat că, în ciuda eliberării acestor avize, nu toate locurile de muncă avizate sunt ocupate. Astfel, în 2022 în România erau angajați oficial aproximativ 85.000 de cetățeni străini, numărul incluzând toți angajații străini, nu doar pe cei provenind din Asia de Sud și Sud-Est. Dintre aceștia, peste 10.000 erau cetățeni turci, aproape 8.000 cetățeni moldoveni, peste 6.000 ucraineni, și aproximativ 3.500 italieni. În acest moment, muncitorii proveniți din străinătate (inclusiv Europa) care lucrează pe teritoriul României sunt puțin peste 100.000, conform datelor furnizate de autorități.

Remarca legată de statutul financiar al muncitorilor asiatici este profund discriminatorie, autorul ei neluând deloc în seamă faptul că majoritatea celor ajunși în situația de a emigra în Europa fac sacrificii financiare imense pentru a strânge banii necesari pentru drum, avize și alte documente de călătorie. La fel, comparația între veniturile acestora și cele ale profesorilor (aduse în discuție în contextul grevei generale din învățământ declanșate la începutul săptămânii) este nepotrivită și nedreaptă față de imigranți. Mărimea salariilor din domeniul privat este opțiunea patronilor, fără legătură cu grilele de salarizare din sectorul public, care cad în sarcina guvernului.

În ceea ce privește toleranța românilor față de imigranții veniți la muncă, nu înțelegem cum ea ar putea fi prezentată în ton negativ, fiind eminamente un motiv de mândrie și de model de comportament social. În plus, nu există absolut nicio statistică sau informație care să ateste o creștere a infracționalității pe teritoriul României asociată cu imigrația din țările asiatice. Din contră, imigranții asiatici fac eforturi de a ne învăța limba, de a adopta obiceiurile locului, sperând la o integrare cât mai rapidă în societatea românească.