La 17 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut un briefing al cărui subiect principal a fost, ca de obicei, războiul din Ucraina. Chiar din tonul discursului, presărat cu insulte de joasă speță la adresa conducerii ucrainene și a politicienilor occidentali, cu refuzul de a recunoaște statalitatea ucraineană și un șir de fake-uri pe subiecte istorice, se putea trage concluzia că conducerea de la Kremlin respinge orice compromis în vederea instaurării păcii în Europa. Cu toate acestea, Maria Zakharova a articulat în mod specific acest mesaj:
„Renunțarea Kievului, cu ajutorul Occidentului, la fundamentele juridice ale existenței Ucrainei ca stat independent și pașnic a devenit o politică deliberată a banderoviștilor care au instaurat o dictatură neonazistă și care distrug tot ce este rusesc, devenind o amenințare la adresa securității Rusiei, a întregii Europe și a întregii lumi. Prin urmare, eradicarea completă și ireversibilă a întregului complex de cauze care au dus la apariția crizei ucrainene rămâne principala condiție pentru ajungerea la o soluționare definitivă și justă a conflictului. Cu cât vor înțelege mai repede acest lucru, mă îndoiesc că o vor face cei de pe Bankova [strada pe care se află clădirea administraţiei prezidenţiale din Kiev – n.trad.], dar cu siguranță curatorii lor din Londra, Paris, Berlin și Bruxelles, cu atât mai bine”.
În principiu, această afirmație poate fi considerată răspunsul oficial al Moscovei la declarația președintelui SUA, Donald Trump, din 14 iulie, privind acordarea Rusiei a unui termen de 50 de zile pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina. Kremlinul nu intenționează să renunțe la „obiectivele operațiunii militare speciale” și va continua acțiunile militare atât timp cât va considera necesar. Comportamentul oficialilor ruși demonstrează încă o dată că aceste „obiective” nu sunt doar un construct propagandistic pentru uz local, ci reprezintă viziunea reală asupra lumii din turnurile Kremlinului.
Este interesant și un alt pasaj referitor la Ucraina. Răspunzând la întrebarea privind reluarea livrărilor de armament american către Kiev, Zaharova a exprimat nemulțumirea evidentă a Moscovei față de această decizie:
„Este evident că regimul de la Kiev percepe în mod consecvent astfel de decizii ale „Occidentului colectiv” literalmente drept un îndemn la continuarea războiului, drept o renunțare la aspirațiile pașnice și la procesul de negociere. Promisiunea de a furniza arme suplimentare regimului de la Kiev poate provoca o escaladare a activităților teroriste criminale, despre care am vorbit astăzi destul de mult, relatând despre modul în care armele furnizate de Occident părăsesc teritoriul Ucrainei. Mai mult decât atât, aceste activități teroriste sunt desfășurate nemijlocit de formațiuni armate ucrainene, servicii speciale, structuri naționaliste și organizații teroriste care luptă de partea regimului de la Kiev în conflictul antemenționat”.
Este evident că Kremlinul va continua să promoveze naraţiuni legate de controlul asupra armelor furnizate Ucrainei. În primul rând, prin afirmații despre posibila lor revânzare: chipurile, în viitor, armele cumpărate cu banii țărilor occidentale ar putea fi îndreptate împotriva acestora, deoarece Kievul le-ar putea revinde cine știe cui. În al doilea rând, cunoscând sensibilitatea populației din Europa și mai ales a Statelor Unite față de problematica combaterii terorismului, acest termen este folosit din ce în ce mai des de portavocile Moscovei în legătură cu acțiunile Ucrainei, ale cărei acțiuni punctuale împotriva obiectivelor militare, inclusiv a ofițerilor, de pe teritoriul Federației Ruse sunt echivalate cu acte teroriste. Acest lucru semnalează, de asemenea, refuzul Kremlinului de a se angaja în negocieri de pace.
