La Moscova a avut loc cea de-a opta reuniune a „Formatului de la Moscova pentru consultări privind Afganistanul”, la care au participat reprezentanți ai Rusiei, Indiei, Iranului, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Chinei, Pakistanului, Tadjikistanului, Uzbekistanului și, desigur, a organizației teroriste Mișcarea talibanilor, care a preluat puterea în Afganistan după încheierea misiunii NATO și retragerea trupelor în 2021.
În primul rând, este amuzant de remarcat cum, în timpul întâlnirii cu așa-numitul „ministru de externe” al talibanilor, omologul său rus, Serghei Lavrov, a declarat că talibanii „au înregistrat progrese evidente în domeniul combaterii terorismului și a traficului de droguri”: „ Subliniez: este în interesul nostru comun să contribuim la consolidarea potențialului antiterorist al Kabulului, oferind asistență materială, tehnică și de specialitate, menținând contactele la nivelul serviciilor speciale și al forțelor de ordine”.
Kremlinul va ajuta talibanii în activitățile antiteroriste – este greu să-ți imaginezi ceva mai absurd și mai cinic. Cu toate acestea, această retorică nu este doar un factor important în construirea unei noi imagini a talibanilor pentru publicul intern rus, ci și pentru aliații Moscovei. Este, de asemenea, o demonstrație a domeniilor concrete în care Rusia este interesată de cooperarea cu teroriștii afgani.
Astfel, este evidentă dorința Kremlinului de a utiliza potențialul Mișcării talibane în activitățile sale subversive pe teritoriul statelor străine, pe care Moscova le definește drept „neprietenoase”. Probabil că aceasta constituie o parte importantă a acelei „cooperări bilaterale de succes în domeniul securității” despre care vorbesc oficialii ruși.
Pe de altă parte, merită să acordăm atenție unui alt aspect din discursul lui Lavrov în cadrul ședinței: „Din păcate, situația umanitară din țară rămâne dificilă. Conform datelor ONU, în iarna care urmează, peste 17 milioane de afgani – aproape jumătate din populație – se vor confrunta cu o penurie de alimente, iar numărul total al celor care au nevoie de ajutor umanitar va ajunge la 22 de milioane de persoane. Este evident că, pentru remedierea situației, sunt necesare eforturi atât din partea structurilor internaționale de specialitate, cât și pe bază bilaterală. Rusia, la rândul său, va continua să efectueze livrări umanitare regulate. Următorul lot din aceste livrări ar trebui să ajungă în Afganistan în lunile următoare”.
În esență, participanții la ședință au convenit asupra cuantumului compensației acordate talibanilor, care ar putea să-i convingă pe teroriști să nu-și extindă activitatea pe teritoriul statelor vecine în viitorul apropiat. Adică sarcina de a hrăni acei 22 de milioane de afgani revine acum Kremlinului și aliaților săi. Iar talibanii, în schimb, se angajează să se comporte, pe cât posibil, pașnic față de cei care îi hrănesc și față de protejații acestora.
Probabil că tocmai acest lucru explică nemulțumirile Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei față de comportamentul țărilor occidentale în raport cu teroriștii care au preluat puterea în Afganistan: „Economia afgană continuă să se dezvolte, în ciuda presiunii severe exercitate prin sancțiuni de către țările occidentale, care, sub pretextul apărării drepturilor omului, au izolat Emiratul Islamic de sistemul financiar internațional și au confiscat rezervele bancare naționale ale acestuia. Occidentul face acest lucru în mod regulat”.
Kremlinul nu explică în ce măsură această evoluție se corelează cu existența a 22 de milioane de oameni care au nevoie de ajutor umanitar. Cu toate acestea, vina pentru această situație este atribuită, conform tiparelor clasice ale propagandei, „Occidentului colectiv”. De asemenea, se afirmă existența unor similitudini între problemele cu care se confruntă atât Moscova, cât și Kabul: atitudinea capitalelor occidentale față de statele teroriste devine un teren propice pentru cooperarea dintre autoritățile Federației Ruse și cele din Afganistan.
