Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a făcut o declarație pentru agenția RIA cu privire la planurile viitoare ale Kremlinului în materie de politică externă și, în special, la negocierile pe tema Ucrainei. Declarațiile lui Narîșkin conțin, ca de obicei, o mulțime de clișee pe tema „politicii agresive a Occidentului colectiv”, însă există câteva aspecte care conturează foarte clar poziția Kremlinului în realitate:
„Țările europene, în special cele care fac parte din această coaliție, odioasa „coaliție de voință”, încearcă să introducă în sistemul viitoarelor acorduri de pace condiții absolut inacceptabile pentru Rusia. Condiții care nu numai că nu elimină cauzele inițiale ale conflictului, cauzele inițiale ale crizei ucrainene, dar complică în mod semnificativ situația internațională și creează condiții pentru creșterea potențialului conflictual până la un conflict militar amplu, de mari proporții.”
Faptul că Kremlinul acuză Europa de eșecul negocierilor, deși tocmai Moscova a impus de la bun început condiții de neîndeplinit, nu este ceva nou. Aici este mai importantă amenințarea deschisă cu extinderea conflictului, pe care Kremlinul nu doar o articulează, dar pentru care își declină dinainte orice responsabilitate – chipurile, cauzele inițiale nesoluționate ale conflictului sunt cele care duc la un conflict militar de amploare. Acesta este eufemismul folosit pentru a spune „Rusia va ataca Europa”.
Iar apoi urmează o detaliere a acestor amenințări:
„În ceea ce privește utilizarea în luptă a sistemului „Oreșnik” care a lovit în urmă cu câteva zile unul dintre obiectivele militare din regiunea de vest a Ucrainei, reacția atât a mediilor militare, cât și a celor politice din Occident a fost uluitoare. Atât experții, cât și specialiștii militari au recunoscut că nu dispun de mijloacele tehnice și militare necesare pentru a bloca aceste sisteme. Și au interpretat acest lucru, desigur, ca un avertisment și o avertizare împotriva implicării directe a formațiunilor militare, a unităților militare ale statelor membre NATO în acțiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei și a amplasării contingentelor militare pe teritoriul controlat de Ucraina după încheierea conflictului”.
Aparent, Narîșkin a decis să explice cum trebuie interpretat șantajul nuclear și cu rachete al Moscovei: și anume, dacă cumva nu ați înțeles mesajul, suntem gata să lansăm rachete „Oreșnik” dacă statele europene continuă să sprijine Ucraina — și mai ales dacă își desfășoară forțele acolo. În același timp, toate referirile la opiniile inexistente ale experților și militarilor cu privire la invulnerabilitatea rachetelor „Oreșnik” subliniază și mai mult caracterul propagandistic al unor astfel de acțiuni, menite mai degrabă să intimideze adversarul în absența unor instrumente reale care să influențeze situația și a unor rezultate tangibile pe câmpul de luptă din Ucraina.
De remarcat că a fost vorba doar de un scurt comentariu (răspunsuri la doar 4 întrebări) pe o temă destul de restrânsă, și nu de un interviu în toată regula (deși a fost anunțat ca atare). Mai ales că un interviu amplu cu Narîșkin a fost publicat de TASS puțin mai devreme, tot în ianuarie. Prin urmare, acest material trebuie analizat în contextul datei publicării sale – 26 ianuarie. Adică, în timp ce multe organizații media raportau progresele înregistrate în negocierile privind încetarea focului în războiul dintre Rusia și Ucraina, la nivel oficial Moscova continuă nu doar să refuze orice soluții pe termen lung, ci și să amenințe statele europene cu utilizarea armelor nucleare.
