În ultimul număr al publicației oficiale a Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) a apărut un articol intitulat „Iluzii în politica externă sau circ internațional”, dedicat unor chestiuni de drept internațional. Este important de menționat că autorul acestui articol, Aleksandr Pastuhov, este prezentat drept un expert de frunte al Serviciului de Informații Externe al Rusiei în domeniul dreptului internațional, jurist cu grad de colonel.
Laitmotivul acestei lucrări se reduce la ideea potrivit căreia „Occidentul colectiv” folosește dreptul internațional pentru a exercita presiuni asupra aspirațiilor suverane ale altor state. În principiu, întregul articol poate fi rezumat astfel: „Anglo-saxonii înțeleg perfect că, renunțând complet la dreptul internațional, își sapă singuri mormântul. În schimb, dacă noi ne-am lăsa conduși de iluziile lor și am încălca normele internaționale, am fi acuzați de toate relele și, desigur, ei ar folosi greșeala noastră ca precedent pentru a-și justifica propriile crime”.
Cu alte cuvinte, un JURIST rus cu grad de colonel (!) declară în mod explicit, în paginile unei publicații oficiale, că Moscova refuză să respecte normele dreptului internațional, dacă acestea nu coincid cu interesele egoiste ale Kremlinului. În viziunea funcționarilor ruși, dreptul internațional nu este altceva decât „un instrument al Occidentului pentru a conduce întreaga lume”. Această teorie a conspirației este prezentată ca fiind poziția Rusiei pe scena internațională. În acest context, acuzațiile aduse de Kremlin la adresa Occidentului, privind încercarea acestuia de a redefini ordinea mondială, par deosebit de amuzante.
În același timp, articolul proclamă cu optimism succesul iminent al Kremlinului în eforturile de a destrăma NATO. Ce-i drept, în perspectivă strategică, autorul întrevede chiar și în acest scenariu dorința Occidentului de a ataca Rusia: „Occidentul pretinde că elimină contradicțiile: dacă NATO va «dispărea» vizual de pe hărțile politice, înseamnă că vor dispărea și problemele Rusiei, și ea va trebui să renunțe la pretențiile sale în ceea ce privește agenda geopolitică. Iar dacă Moscova nu va face acest lucru, va fi acuzată că nu dorește să trăiască în pace”.
O ilustrare perfectă a faptului că interesele Kremlinului se opresc doar acolo unde li se opune rezistență. În caz contrar, vor fi formulate tot mai multe pretenții la adresa întregii lumi pentru „respectarea intereselor Rusiei”. Este important de remarcat și modul în care autorul articolului evidențiază teama Moscovei față de creșterea capacității de apărare a statelor europene și de coordonarea eforturilor acestora în ceea ce privește descurajarea agresiunii ruse:
„Germania își întărește prezența pe flancul estic: armata germană s-a alăturat operațiunii poloneze «Scutul de Est», îndreptată împotriva Rusiei sub pretextul unor lozinci despre apărare. Pentagonul intenționează să transfere 5.000 de militari americani din Germania în Polonia. În același timp, din Londra se aud declarații directe: „Marea Britanie se află în prezent în război cu Rusia”. Și există multe alte exemple similare. Ele arată că, în timp ce trișori politici experimentați distrag atenția lumii cu iluzia destrămării NATO, se creează pe ascuns o uniune europeană mai agresivă, și poate chiar mai multe, cu ambiții și mai mari”.
Dorința lumii civilizate de a împiedica escaladarea din partea Kremlinului și de a-l readuce în cadrul dreptului internațional este, desigur, caracterizată drept „ambiții de unificare agresivă”. Prin urmare, nu este deloc surprinzător că, urmând un scenariu deja clasic pentru propaganda rusă, autorul trece la amenințări directe:
„Ar fi mai bine ca occidentalii să-și oprească singuri mașinăria infernală de război. Prea mult sânge s-a vărsat din cauza lor! Iar acum împing planeta către un nou război mondial, prezentând ca de obicei, în mod josnic și cinic, minciuna drept adevăr. Recurg la dezinformări, manipulări și alte trucuri frecvent folosite în încercarea de a-și păstra hegemonia”.
Pe scurt, Moscova dă clar de înțeles că nu intenționează să intre în niciun dialog constructiv cu Occidentul, ci este pe deplin încrezătoare în propriile forțe și pregătită pentru o continuare a escaladării. Scopul este renunțarea la actualul sistem de drept internațional în favoarea dictatului Rusiei, justificat de „interesele sale strategice”, lucru pe care un funcționar de la Kremlin îl declară fără rețineri în paginile unei publicații oficiale.
