Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, consideră că Belarusul vecin alimentează fluxul de migrație ilegală în țara sa

Object Name: LITHUANIA BELARUS MIGRATION
© EPA-EFE/VALDA KALNINA  |   Lithuanian Prime Minister Ingrida Simonyte attends a press conference in Dubiciai, Lithuania, 15 June 2021. She paid a visit to the Border Guards School, a redesignated part of the Lithuanian border with Belarus and held a press conference for local and international journalists on the matter of an eventual refugee crisis on the border with Belarus. According to official Lithuanian data, more than 380 illegal migrants from Belarus tried to enter Lithuania unril now in this year. The number is almost five times higher than in the entire year 2020.

Premierul lituanian, Ingrida Simonyte, apreciază că Belarusul vecin alimentează fluxul de migrație ilegală în țara sa. Ea amintește că liderul autoritar de la  Minsk, Aleksandr Lukașenko, a amenințat, luna trecută, că nu va mai opri traficanții de droguri și migranții care vor să ajungă în Uniunea Europeană, după ce Bruxellesul a decis să instituie noi sancțiuni împotriva regimului său. Nu e doar un episod de migrație ilegală, așa cum vedem la alte frontiere ale Uniunii – a afirmat șefa guvernului de la Vilnius, după ce, în mai puțin de două săptămâni, aproape 200 de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia și Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună. Agențiile de presă amintesc că Lituania nu se află pe rutele obișnuite ale migrației din Orientul Mijlociu și că, între 2017 și 2020,  a primit mai puțin de 90 de migranți anual. 679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice diferite. O democrație funcțională, profund atașată lumii libere și încă traumatizată de jumătate de secol de ocupație sovietică, Lituania e azi membră a NATO și a Uniunii Europene. Condus fără întrerupere de Lukașenko din 1994, Belarusul e calificat, frecvent, drept ultima dictatură din Europa și n-a ieșit niciodată de pe orbita Moscovei, care-l consideră un stat tampon în fața Occidentului. Deja proaste, relațiile dintre Minsk și Bruxelles au ajuns la cel mai jos nivel imaginabil, după ce, pe 23 mai, jurnalistul Roman Protasevici pare să fi fost miza deturnării la Minsk a unui avion civil care zbura de la Atena, Grecia, la Vilnius, Lituania. Lukaşenko a pretins că a acţionat legal şi că a protejat vieţile pasagerilor deturnând avionul civil care mergea, după o alertă cu bombă. Potrivit media oficiale belaruse, citate de agenţiile internaţionale, el a calificat drept minciuni informaţiile că un avion militar de vânătoare MiG-29 al armatei belaruse a fost trimis să escorteze la sol cursa civilă operată de compania irlandeză Ryanair. Cel pe care mulţi îl numesc despotul de la Minsk s-a lamentat că împotriva ţării sale se poartă un război hibrid, iar inamicii au depăşit multe aşa-numite linii roşii. Lukaşenko a mai afirmat că blogerul Roman Protasevici e un terorist care plănuia o rebeliune sângeroasă. Șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene au decis să închidă spațiul aerian comunitar pentru avioanele din Belarus și să adopte un nou set de sancțiuni contra regimului autoritar de la Minsk. Aproape două mii de curse comerciale survolau, săptămânal, Belarusul, a cărui companie aeriană, Belavia, opera, la rândul său, circa 20 de curse pe zi spre și dinspre Uniunea Europeană.
Regimul autoritar din Belarus mai pretinde că echipajul cursei operate de compania irlandeză Ryanair pe ruta Atena - Vilnius a decis să aterizeze la Minsk fără vreo ingerință exterioară, după ce a primit o alertă cu bombă la bord. Amenințarea ar fi fost trimisă în numele organizației palestiniene Hamas, care, pe fondul schimburilor de tiruri de rachete din Fâșia Gaza, ar fi somat Uniunea Europeană și statele membre să nu mai susțină Israelul. Potrivit autorităților de la Minsk, după primirea alertei, pilotul nu era obligat să aterizeze în Belarus, ci ar fi putut pleca fie spre Ucraina, fie spre Polonia vecine, în funcție de starea vremii și de rezerva de carburanți. Reprezentanții companiei aeriene irlandeze afirmă, în schimb, că agenții poliției politice belaruse, care și-a păstrat acronimul din epoca sovietică, KGB,  erau, deja, la bord, din momentul îmbarcării la Atena. Ei argumentează că avionul, reținut circa șapte ore la sol în Belarus, a plecat, în cele din urmă, la Vilnius, fără cinci  pasageri îmbarcați în Grecia, dintre care doar doi, opozantul belarus și partenera lui rusoaică, Sofia Sapega, au fost arestați la Minsk. Protasevici a apărut, luni, din nou, în fața camerelor de luat vederi și a declarat că se simte bine și că n-a fost bătut. Flancat de patru oficiali ai regimului de la Minsk, dintre care trei în uniformă, Protasevici a spus că nu a fost obligat să coopereze cu autoritățile, că a înțeles cât rău a făcut țării sale și că vrea să-și îndrepte greșelile. "Acesta nu e o conferință de presă, ci o scenă din Kafka și Orwell" – a reacționat, pe Twitter, un consilier important al liderei opoziției belaruse, Sviatlana Tihanovskaia. A fost a doua apariție, pe care media internaționale o numesc zguduitorare, a lui Protasevici, după aceea de la televiziunea de stat din Belarus, care, la începutul lunii, a difuzat declaraţii de căinţă ale jurnalistului capturat. Acesta se recunoaşte vinovat şi adaugă că vrea să-şi îndrepte greşelile, pentru a putea duce o viaţă linştită, departe de politică. "Orice-ar spune acum e pură propagandă şi lipsit de adevăr” – a apreciat directorul ONG-ului Viasna, Ales Beliaţki. Şi tatăl jurnalistului, Dmitri Protasevici, exilat în Polonia, e convins că mărturiile televizate ale fiului său sunt efectul violenţelor, torturilor şi ameninţărilor primite în detenţie. 

Tags: Rusia, NATO, Belarus

Alte știri
Rusia promite că va colabora cu Statele Unite pentru a localiza infractorii cibernetici

Rusia promite că va colabora cu Statele Unite pentru a localiza infractorii cibernetici

Comentatorii califică drept cel puţin cinic anunţul, la doar o lună după ce şeful spionajului rus, Serghei Narîșkin, a negat că oamenii săi ar fi în spatele atacului cibernetic SolarWinds, dar s-a declarat flatat că aceștia sunt acuzați de implicarea într-o operațiune atât de sofisticată.

Croaţia cumpără 12 avioane de luptă franţuzeşti Rafale, la mâna a doua

Croaţia cumpără 12 avioane de luptă franţuzeşti Rafale, la mâna a doua

Ministrul Apărării, Mario Banozic, a subliniat că Guvernul nu vrea să-şi cumpere jucării noi, ci e nevoie ca aviaţia militară să rămână bine înzestrată, iar aceste aparate stau la baza securităţii croate.

Poliţia greacă a utilizat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţi antivaccin

Poliţia greacă a utilizat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţi antivaccin

Sondajele de opinie atestă că majoritatea respondenţilor sunt de acord cu vaccinarea obligatorie dispusă de guvern pentru lucrătorii din sănătate şi din centrele de îngrijire, dar câteva sute dintre cei vizaţi au protestat în stradă faţă de această măsură.

16 Jun 2021

Timp de citire: 4 min
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut
NOVAYA GAZETA: Război nu va fi. Pentru că acesta poate fi pierdut

Iulia Latynina explică, în Novaya Gazeta, de ce Rusia nu va lupta într-un război, iar mișcările de trupe de la frontiera cu Ucraina reprezintă o încercare de forțare a SUA la dialog.

29 Nov 2021
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la  Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite
Una dintre vedetele campionatului american de baschet (NBA), turcul Enes Kanter, de la Boston Celtics, a primit cetățenia Statelor Unite

Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

29 Nov 2021
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului
NATO și Uniunea Europeană vor să-și intensifice cooperarea, pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și Belarusului

Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.

29 Nov 2021
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee
Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele din Marea Egee

Noile capacități de găzduire au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care media internaționale le califică drept insalubre.

29 Nov 2021