Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Știri

În Germania au loc, duminică, alegeri parlamentare, care, foarte probabil, vor pune capăt supremației creștin-democraților

Object Name: GERMANY ELECTIONS PARTIES
©EPA-EFE/LUKAS BARTH-TUTTAS / POOL  |   Christian Democratic Union (CDU) party chairman and top candidate for the upcoming federal elections Armin Laschet (L) and German Chancellor Angela Merkel (R) during the election campaign closing of the CDU and CSU in Munich, Germany, 24 September 2021.

În Germania au loc, duminică, alegeri parlamentare, care, foarte probabil, vor pune capăt supremației creștin-democraților, ce s-au aflat la guvernare 16 ani, sub conducerea cancelarului Angela Merkel.  Deși cifrele variază ușor, sondajele privind intențiile de vot sunt concordante în ceea privește ierarhia partidelor. Social-democraţii (SPD) conduc cu 25-26%, faţă de 20-22 procente pentru creştin-democraţi (CDU-CSU) şi 15-17 pentru ecologişti. Urmează Alternativa pentru Germania (extrema dreaptă) şi Partidul Liberal-Democrat (FDP), ambele cu 11-12 procente, iar Die Linke (extrema stângă) e cotată la 6-7%. Scrutinul ar putea fi, însă, tranșat de indeciși, care însumează circa o treime din electorat.

Acum o săptămână, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, actualul ministru de Finanţe Olaf Scholz, şi-a consolidat poziţia de favorit. Potrivit sondajelor, citate de media internaţionale, Scholz a câştigat detaşat a treia şi ultima dezbatere televizată cu principalii săi adversari , creştin-democratul Armin Laschet, care se declară urmaşul natural al Angelei Merkel la şefia guvernului, şi şefa Verzilor, Annalena Baerbock. 42% dintre telespectatori l-au declarat câştigător pe Scholz, 27 de procente au optat pentru Laschet şi 25 pentru Baerbock. 

Corespondentul Radio România în Germania transmite că mediul de afaceri se teme de o coaliție guvernamentală de stânga, SPD-Verzi-Die Linke, care ar putea mări impozitele și datoria publică. Unele IMM-uri iau chiar în calcul să părăsească Germania în ipoteza formării unui astfel de guvern. Ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, politologul Oleg Serebrian, crede că democraţia germană nu e în pericol şi că politica sa externă nu se va schimba după alegerile parlamentare, chiar și într-un scenariu în care viitorul guvern va fi „roșu-roz-verde”, adică alcătuit din stânga radicală, social-democrați și verzi. El notează că Die Linke, care numără ex-comunişti est-germani pro-sovietici printre fondatori, vrea să scoată ţara din NATO. „Problema (părăsirii) NATO nu se pune în cazul social-democraților. Verzii sunt, de asemenea, destul de favorabili parteneriatului transatlantic” - spune diplomatul, deși lidera lor, Annalena Baerbock, vrea retragerea bombelor nucleare americane din Germania.  Serebrian semnalează că, în ipoteza unui viitor Executiv de stânga, SPD şi Die Linke trebuie să-și depășească divergențele în ceea ce priveşte Europa de Est și Rusia.

Tags: Rusia, Statele Unite, NATO
Navalnîi. Un democrat împotriva autoritarismului
Alte știri
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, din nou, Turcia, în două dosare diferite, pentru violarea libertăţii de expresie

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, din nou, Turcia, în două dosare diferite, pentru violarea libertăţii de expresie

Ankara este frecvent condamnată pentru violarea drepturilor omului, mai ales după represiunea care a urmat tentativei de lovitură de stat de acum cinci ani şi care a inclus numeroase concedieri din armată, justiţie sau mass-media.

Un american întemniţat în Rusia sub acuzaţia de spionaj i-a cerut preşedintelui Joe Biden să aranjeze un schimb de deţinuţi cu omologul său, Vladimir Putin

Un american întemniţat în Rusia sub acuzaţia de spionaj i-a cerut preşedintelui Joe Biden să aranjeze un schimb de deţinuţi cu omologul său, Vladimir Putin

Biden şi Putin au stabilit să se întânească pe 16 iunie, în Elveţia, la Geneva, pentru a încerca să regleze numeroasele dezacorduri dintre administraţiile lor.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite că vor să forțeze republicile ex-sovietice din Asia Centrală să primească refugiați din Afganistan

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite că vor să forțeze republicile ex-sovietice din Asia Centrală să primească refugiați din Afganistan

La începutul lunii, Rusia, Uzbekistan și Tadjikistan au făcut exerciții militare comune lângă frontiera afgană.

25 Sep 2021

Timp de citire: 1 min
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi
Rusia a raportat, sâmbătă, în premieră, peste o mie de decese provocate de COVID-19 într-o singură zi

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că nu autoritățile sunt vinovate de situația actuală, fiindcă acestea ar fi creat toate condițiile pentru ca rușii să-și protejeze viața vaccinându-se.

16 Oct 2021
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern
Premierul ceh în exercițiu, miliardarul populist Andrej Babis, renunță la încercarea de a forma un nou guvern

Incertitudinea politică domnește la Praga, după spitalizarea președintelui Milos Zeman, care trebuia să desemneze un nou prim-ministru.

16 Oct 2021
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare
Germania: coaliția „semafor” a început discuțiile cu privire la programul de guvernare

Politica externă n-a fost abordată decât în linii mari, dar toate cele trei partide din viitoarea coaliție guvernamentală pledează pentru consolidarea a ceea ce numesc suveranitatea strategică a Europei.

16 Oct 2021
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană
Încă un atentat cu zeci de victime într-o moschee şiită afgană

Atacurile sunt revendicate de organizaţia cea mai radicală a islamismului sunit din Afganistan, aşa-numitul Stat Islamic-Korasan, care-i consideră eretici pe şiiţi, minoritari în această ţară.

15 Oct 2021