Bulgarii votează, duminică, pentru turul decisiv al alegerilor prezidențiale, al căror favorit detașat e șeful statului în exercițiu, Rumen Radev. Acum o săptămână, în primul tur de scrutin, el a obținut peste 49% din sufragii, față de circa 23 de procente pentru al doilea clasat, rectorul universității din Sofia, Anastas Gerdjikov. Pilot militar de carieră și novice în politică atunci când a fost ales prima oară, în 2016, cu sprijinul socialiștilor ex-comuniști, Radev i-a cucerit pe bulgari luând parte personal la manifestațiile anticorupție, îndreptate, în special, contra guvernului de centru-dreapta condus de longevivul premier Boiko Borisov, la putere din 2009 până în primăvara acestui an.
Analiștii spun, însă, că în materie de politică externă președintele bulgar nu e la fel de inspirat. Vineri, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce Radev a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Radev mai crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Pe 14 noiembrie, odată cu primul tur al prezidențialelor, au avut loc noi alegeri parlamentare anticipate, câștigate de formațiunea anti-corupție Continuăm schimbarea. Recent înființată de doi populari miniștri din actualul guvern interimar de la Sofia, Kiril Petkov şi Asen Vasilev, aceasta a obținut aproape 26% din sufragii. Urmează, cu circa 23 de procente, formațiunea de centru-dreapta GERB, a lui Borisov, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a importantei minorități turce, cu 13, socialiștii și partidul anti-sistem Există un astfel de popor, al cântărețului și animatorului TV Slavi Trifonov, cu câte 10.
Un nou rând de alegeri parlamentare anticipate a devenit singura ieșire din blocajul politic prelungit, după ce șase partide, incompatibile ideologic și politic, au intrat în parlamentul unicameral de la Sofia atât pe 11 iulie, cât și pe 4 aprilie, când au avut loc alegerile la termen. Aceste partide n-au reușit să creeze o majoritate parlamentară de jumătate plus unu din cei 240 de deputați.
