Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Nu există țară pentru oameni rezonabili

Tusk
©EPA-EFE/MARCIN BIELECKI  |   Leader of main opposition party Civic Platform Donald Tusk (C) and deputy Speaker of the Sejm Malgorzata Kidawa-Blonska (R), during a press conference on the White Eagle Square in Szczecin, Poland, 05 July 2021.

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

Deși a fost trimis la pensie de nenumărate ori și de nenumărate persoane – inclusiv politicieni din propriul său partid – Donald Tusk a decis să revină pe scena politică din Polonia. După aproape opt ani petrecuți la Bruxelles (a fost Președintele Consiliului European din 2014 până în 2019; în 2019 a fost ales președinte al Partidului Popular European, cel mai mare partid politic transnațional din Europa), la 3 iulie fostul prim-ministru polonez a (re)devenit șeful Platformei Civice (Platforma Obywatelska sau PO), pe care a co-fondat-o și pe care a condus-o în trecut vreme de mulți ani. 

Virajul morții

„De ce mă întorc astăzi?” s-a a întrebat el la reuniunea Consiliului Național al Platformei Civice, care i-a înmânat încă o data frâiele conducerii formațiunii. Nu a oferit un răspuns la această întrebare decât a doua zi. A revenit pentru că PO se afla într-un „viraj al morții”, iar el crezuse că partidul se va descurca și fără el. Se pare că Donald Tusk visează să își încheie cariera politică în postura de salvator pensionat al democrației poloneze. Și, deși multe dintre problemele cu care se confruntă Polonia în momentul de față sunt rezultatul felului în care prim-ministrul Tusk și partidul său au gestionat treburile țării vreme de 7 ani, până în 2014 (guvernare lipsită de reforme și programe sociale îndrăznețe, o administrare indolentă a statului, aroganță și lipsă de considerație față de cetățenii cu mijloace modeste și cei care locuiau în afara orașelor mari), astăzi revenirea sa chiar ar putea îmbunătăți situația democrației poloneze.

În primul rând pentru că ar putea consolida opoziția (care a fost slăbită în ultimii ani), lucru care ar veni în contrapondere naturală față de partidul de guvernământ, mai ales când este vorba de  unul căruia îi place să încalce regulile jocului, așa cum este Lege și Justiție (PiS), sub conducerea lui Jaroslaw Kaczyński. Nu există nicio îndoială că realegerea lui Donald Tusk va fi benefică pentru Platforma Civică, care acum face parte dintr-un bloc mai mare al partidelor de opoziție, denumit Coaliția Civică (Koalicja Obywatelska sau KO), dar nu putem nicidecum vorbi despre miracole. Așadar, evaluând în mod conștient șansele de a învinge PiS, cu siguranță Tusk nu se va strădui să forțeze convocarea de alegeri anticipate, în condițiile în care termenul pentru următoarele legislative e toamna lui 2023.

Deși guvernul de dreapta se află în declin, fiecare zi aduce cu sine un nou scandal în care sunt implicați politicieni PiS, iar coalițiile din interior ale Dreptei Unite se tot destramă în parlament (pentru a se reface din nou prin compromisuri din ce în ce mai putrede și mai dăunătoare pentru stat), nu există în momentul de față nicio forță politică în Polonia care să poată amenința poziția partidului lui Kaczyński dacă s-ar organiza alegeri parlamentare. Cum este posibil acest lucru?

S-a dat startul cursei

Nu se știe dacă și când vor avea loc alegeri anticipate. Dar în tabăra guvernanților toată lumea se comportă de parcă acestea ar fi după colț. Acest lucru este vizibil în intensitatea crescândă a frecvenței și absurdității declarațiilor făcute de politicienii de dreapta, inclusiv Prim Ministrul Mateusz Morawiecki, precum și în acțiunile de politică externă și bătălia cu Bruxellesul. În doar trei zile – 13, 14 și 15 iulie – Curtea Constituțională a Poloniei și Curtea Europeană de Justiție au judecat patru cazuri privind independența instanțelor poloneze, precum și relația dintre constituția poloneză și dreptul European.

Polonia a decis să intensifice această luptă  pe care o poartă de șase ani cu UE în privința statului de drept, iar curtea constituțională a țării a decis că nu are obligația de a respecta un ordin al instanței supreme a blocului comunitar privind supravegherea judecătorilor. Decizia instanței poloneze a urmat unui ordin al Curții Europene de Justiție privind suspendarea unei „camere” disciplinare despre care criticii spun că a fost folosită de partidul Lege și Justiție pentru a intimida judecătorii pe care nu îi agrea. Instanța supremă a Poloniei a decis că instanța europeană, cu sediul la Luxemburg, nu avea autoritatea de a impune astfel de decizii, în temeiul Constituției Poloniei.

A doua zi, Curtea Europeană de Justiție a declarat că sistemul de supraveghere și disciplinare a judecătorilor din Polonia, instituit de partidul de guvernământ, nu e compatibil cu legislația UE. Dacă Polonia nu se conformează hotărârii UE, Comisia Europeană poate cere instanței să impună amenzi zilnice. Comisia consideră că acțiunile Poloniei reprezintă o încălcare a tratatelor care reprezintă liantul blocului și care garantează o justiție independentă. Guvernul Poloniei a susținut că acea cameră disciplinară, care a fost înființată în 2018, a fost necesară pentru a curăța un sistem corupt de rămășițe ale epocii comuniste  - o astfel de narațiune vizează menținerea sprijinului anumitor segmente ale electoratului pentru partidul de guvernământ. Folosirea comuniștilor, post-comuniștilor, homosexualilor, refugiaților, eco-teroriștilor etc., pentru a speria populația este o tehnică bine-cunoscută pentru construirea unui mesaj conceput pentru a uni votanții PiS. Dar e mai mult decât atât.

Când, recent, trei parlamentari au părăsit clubul parlamentar al partidului Lege și Justiție și guvernul a devenit de facto un guvern minoritar, o litanie de minciuni și viziuni terifiante s-a revărsat din gura politicienilor de dreapta, și nu numai a celor care sunt cunoscuți pentru declarațiile lor zgomotoase și provocatoare. Acest lucru se datorează faptului că coaliția de guvernământ este formată din PiS (care se bucură încă de un sprijin solid, cu aproximativ 30% în sondaje), dar și multe alte partide mai mici (fără nicio șansă de a intra în parlament pe cont propriu), precum și grupuri cu orientări mult mai extreme, care se poziționează deja pentru o cursă electorală care nu a început încă.

Recent, unul dintre parlamentari s-a întors la partidul său de bază (după câteva săptămâni petrecute în afara clubului PiS), și astfel partidul de guvernământ a recâștigat majoritatea în Sejm (camera inferioară a parlamentului bicameral al Poloniei), dar este greu de crezut că alegerile anticipate ar putea să-l intereseze pe Kaczyński – riscul de a nu obține un rezultat satisfăcător este prea mare.

E vina lui Tusk

În ultimii ani, PiS și-a numit reprezentanți în toate instituțiile care organizează alegeri, numără voturi și anunță rezultatele și apoi decid asupra validității acestora. Mai mult, în campaniile electorale, partidul Lege și Justiție folosește mass-media de stat și tot ceea ce purta numele de „resursă administrativă” în Ucraina anilor '90: intimidarea opoziției, asmuțirea serviciilor secrete, a Parchetului și a poliției împotriva politicienilor din opoziție și a propriilor susținători neloiali. De asemenea, cu ajutorul celor mai mari și mai bogate companii de stat, PiS face propagandă ale cărei costuri nu trebuie să fie raportate Comisiei Electorale de Stat.

În plus, companiile de stat târăsc în instanță instituții media independente. Într-o astfel de situație, alegerile anticipate prezintă un risc mai mare pentru opoziție decât pentru autorități. Chiar dacă Coaliția Civică (și alte partide de opoziție) ar câștiga, Curtea Constituțională formată din oamenii lui Kaczyński și președintele pro-PiS al Poloniei ar împiedica opoziția să guverneze. Prin urmare, se pare că astăzi cel mai mare dușman al partidului de guvernământ este însuși PiS, care până acum s-a ocupat de probleme care i-au garantat o popularitate stabilă și constantă în rândul alegătorilor conservatori: interzicerea avortului, reducerea drepturilor LGBT și alte proiecte ideologice. Cu toate acestea, nu a acordat suficientă importanță prăbușirii sistemului de sănătate și a ignorat noile mutații ale coronavirusului.Cu toate acestea, guvernul de dreapta este din ce în ce mai slăbit și mai ineficient și, în plus, va fi din ce în ce mai ocupat să se pregătească pentru o posibilă campanie electorală și să lupte pentru menținerea puterii. Mai devreme sau mai târziu, se va confrunta cu o dilemă: dacă să înstrăineze o parte a electoratului prin introducerea obligației de vaccinare împotriva Covid sau dacă își asumă riscul ca o parte a electoratului să fie expusă, în toamnă și iarnă, la boli grave și la moarte - iar apoi rudele victimelor vor da vina pe PiS.În acest moment, PiS și mass-media publică și privată și subordonată lui dau vina pe Tusk, ca de obicei, pentru toate relele care lovesc Polonia. „E vina lui Tusk” – a devenit o expresie populară, circulată în masă și folosită ca reacție jucăușă la orice „eșec”:  ploi abundente și inundații – e vina lui Tusk; divorț – dați vina pe Tusk; fructe scumpe ... vina lui Tusk! Nu este nimic nou în faptul că Tusk este ticălosul de serviciu pentru  Televiziunea Publică (TVP) – de ani de zile TVP convinge telespectatorii că guvernarea sa a provocat o listă lungă de nenorociri pentru Polonia. Noutatea este intensitatea acestor mesaje de când Tusk a decis să se întoarcă la politica poloneză. În principalul program de știri, un fragment  de o secundă din discursul fostului prim-ministru, și anume când a spus „für Deutschland”,  a fost difuzat în repetate rânduri,  fără a se preciza că este un fragment din discursul șefului Partidului Popular European la congresul celei mai importante formațiuni din acest grup,  CDU-ul german.Potrivit TVP, există două motive reale pentru revenirea lui Tusk: dorința de a-l salva pe fostul asociat al prim-ministrului, suspectat de corupție (numit de TVP „băiatul de aur al lui Tusk”) și punerea în aplicare a misiunii stabilite de Angela Merkel - Liderul Platformei Civice este prezentat în mass-media publică poloneză cum a fost „menționat de mass-media germană, drept liderul opoziției din Polonia”. Pentru Platforma Civică, întoarcerea fostului său lider este simbolică - vestește un nou început, mult dorit de acest grup, care  în ultima vreme și-a tot dat cu stângul în dreptul.PO va putea să se rupă din seria de înfrângeri de după 2015, pentru că este condus de un politician cu greutate,  care este mult înaintea nu doar a celor din partidul său, ci și a tuturor celorlalți. Activiștii partidului au simțit vântul în pânze. Potrivit multor politologi, e ultima ocazie pentru a salva acest partid și se estimează că Platforma Civică va face rapid un salt în ceea ce privește sprijinul de care se va bucura, de aproximativ 25%. Întrebarea este cât poate Tusk menține o creștere atât de bruscă a popularității. Politologii sunt atenți la abilitățile de comunicare ale fostului prim-ministru - se spune că este un maestru al discursului politic, are capacitatea de a spune lucrurilor pe nume și de a defini terenul de joc. Cuvintele sale ajung la public fără cusur, spun analiștii politici.Tusk intenționează să acționeze rapid și l-a numit deja pe Kaczyński „principalul său adversar”. Liderul PiS a acceptat provocarea, spunând: „Promite să fie, din motive despre care nu voi vorbi aici, pentru că nu merită, o înăsprire a luptei politice”. În timpul congresului partidului Lege și Justiție, Kaczyński nu a pronunțat niciodată numele fostului prim-ministru, ca și cum acesta ar fi „cel al cărui nume nu poate fi pronunțat”. Apropo, Putin face același lucru cu Navalny.

„One ring to rule them all”

Din păcate, în primul său discurs, Tusk s-a referit la realitatea țării pe care vrea să o salveze cu o nonșalanță populistă, spunându-le polonezilor că ultimii șase ani din viața lor au fost un „vis întunecat”. Cum diferă o astfel de retorică de viziunile în alb și negru („e timpul pentru ca Polonia să se ridice din genunchi”; „timpul pentru a reconstrui Polonia din ruine”) cu care Kaczyński își hrănește electoratul? Poate că Tusk, în calitate de oficial al UE, a văzut dinamica dezintegrării democrației tradiționale în multe țări și este acum convins că o formă de populism nu poate fi combătută decât de alta, iar tot ce putem face este să alegem cu înțelepciune între ele, concentrându-ne pe acel populist care înțelege mai bine amenințările globale și pentru care retorica brută ascunde o viziune mai puțin paternalistă asupra societății.

Care dintre auto-proclamații vrăjmași ai răului ar prefera să stingă și nu să incite la războaie culturale inutile? Deocamdată, Tusk atașează programului său politic o nouă dimensiune biblică: „Astăzi răul stăpânește Polonia, ieșim la luptă împotriva acestui rău” - a spus el recent, aproape recreând o scenă din „Stapânul inelelor” al lui Tolkien. Pe de o parte, Armata Occidentului orientată spre Poarta Neagră, pe de altă parte, armata de orci a lui Sauron, ambele în ajunul ciocnirii finale. Unii vor cumpăra o cutie de popcorn și se vor așeza confortabil în public pentru a privi; alții, ca mine, se gândesc probabil la această ciocnire cu mare anxietate, deoarece, într-un război total pentru putere, din păcate, cetățenii și nevoile lor rareori contează.

Propaganda de Razboi
Alte articole
COP26: Globalizarea de nevoie

COP26: Globalizarea de nevoie

Summitul dedicat schimbărilor climatice, COP26, nu aduce noutăți: se știa că s-a ajuns la un punct critic. Nu ne ajută cu nimic că știm. E nevoie de măsuri urgente și de politici care nu mai pot fi amânate, dacă dorim să le dăm o șansă generațiilor viitoare.

Talibanii câștigă războiul din Afganistan. Ce s-a întâmplat și la ce ne putem aștepta?

Talibanii câștigă războiul din Afganistan. Ce s-a întâmplat și la ce ne putem aștepta?

Talibanii au cucerit, din nou, Afghanistanul, la aproape 20 de ani după ce fuseseră alungați în urma unei intervenții a Statelor Unite. Cum de a fost acest lucru posibil și, mai ales, ce ne așteaptă?

Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.

Michal Kukawski

21 Jul 2021
Michal Kukawski

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 11 min
  • Deși a fost trimis la pensie de nenumărate ori și de nenumărate persoane – inclusiv politicieni din propriul său partid – Donald Tusk a decis să revină pe scena politică din Polonia. După aproape opt ani petrecuți la Bruxelles (a fost Președintele Consiliului European din 2014 până în 2019; în 2019 a fost ales președinte al Partidului Popular European, cel mai mare partid politic transnațional din Europa), la 3 iulie fostul prim-ministru polonez a (re)devenit șeful Platformei Civice (Platforma Obywatelska sau PO), pe care a co-fondat-o și pe care a condus-o în trecut vreme de mulți ani.
  • Nu se știe dacă și când vor avea loc alegeri anticipate. Dar în tabăra guvernanților toată lumea se comportă de parcă acestea ar fi după colț. Acest lucru este vizibil în intensitatea crescândă a frecvenței și absurdității declarațiilor făcute de politicienii de dreapta, inclusiv Prim Ministrul Mateusz Morawiecki, precum și în acțiunile de politică externă și bătălia cu Bruxellesul.
  • Tusk intenționează să acționeze rapid și l-a numit deja pe Kaczyński „principalul său adversar”. Liderul PiS a acceptat provocarea, spunând: „Promite să fie, din motive despre care nu voi vorbi aici, pentru că nu merită, o înăsprire a luptei politice”. În timpul congresului partidului Lege și Justiție, Kaczyński nu a pronunțat niciodată numele fostului prim-ministru, ca și cum acesta ar fi „cel al cărui nume nu poate fi pronunțat”. Apropo, Putin face același lucru cu Navalny.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022