Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Nu există țară pentru oameni rezonabili

Tusk
©EPA-EFE/MARCIN BIELECKI  |   Leader of main opposition party Civic Platform Donald Tusk (C) and deputy Speaker of the Sejm Malgorzata Kidawa-Blonska (R), during a press conference on the White Eagle Square in Szczecin, Poland, 05 July 2021.

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

Deși a fost trimis la pensie de nenumărate ori și de nenumărate persoane – inclusiv politicieni din propriul său partid – Donald Tusk a decis să revină pe scena politică din Polonia. După aproape opt ani petrecuți la Bruxelles (a fost Președintele Consiliului European din 2014 până în 2019; în 2019 a fost ales președinte al Partidului Popular European, cel mai mare partid politic transnațional din Europa), la 3 iulie fostul prim-ministru polonez a (re)devenit șeful Platformei Civice (Platforma Obywatelska sau PO), pe care a co-fondat-o și pe care a condus-o în trecut vreme de mulți ani. 

Virajul morții

„De ce mă întorc astăzi?” s-a a întrebat el la reuniunea Consiliului Național al Platformei Civice, care i-a înmânat încă o data frâiele conducerii formațiunii. Nu a oferit un răspuns la această întrebare decât a doua zi. A revenit pentru că PO se afla într-un „viraj al morții”, iar el crezuse că partidul se va descurca și fără el. Se pare că Donald Tusk visează să își încheie cariera politică în postura de salvator pensionat al democrației poloneze. Și, deși multe dintre problemele cu care se confruntă Polonia în momentul de față sunt rezultatul felului în care prim-ministrul Tusk și partidul său au gestionat treburile țării vreme de 7 ani, până în 2014 (guvernare lipsită de reforme și programe sociale îndrăznețe, o administrare indolentă a statului, aroganță și lipsă de considerație față de cetățenii cu mijloace modeste și cei care locuiau în afara orașelor mari), astăzi revenirea sa chiar ar putea îmbunătăți situația democrației poloneze.

În primul rând pentru că ar putea consolida opoziția (care a fost slăbită în ultimii ani), lucru care ar veni în contrapondere naturală față de partidul de guvernământ, mai ales când este vorba de  unul căruia îi place să încalce regulile jocului, așa cum este Lege și Justiție (PiS), sub conducerea lui Jaroslaw Kaczyński. Nu există nicio îndoială că realegerea lui Donald Tusk va fi benefică pentru Platforma Civică, care acum face parte dintr-un bloc mai mare al partidelor de opoziție, denumit Coaliția Civică (Koalicja Obywatelska sau KO), dar nu putem nicidecum vorbi despre miracole. Așadar, evaluând în mod conștient șansele de a învinge PiS, cu siguranță Tusk nu se va strădui să forțeze convocarea de alegeri anticipate, în condițiile în care termenul pentru următoarele legislative e toamna lui 2023.

Deși guvernul de dreapta se află în declin, fiecare zi aduce cu sine un nou scandal în care sunt implicați politicieni PiS, iar coalițiile din interior ale Dreptei Unite se tot destramă în parlament (pentru a se reface din nou prin compromisuri din ce în ce mai putrede și mai dăunătoare pentru stat), nu există în momentul de față nicio forță politică în Polonia care să poată amenința poziția partidului lui Kaczyński dacă s-ar organiza alegeri parlamentare. Cum este posibil acest lucru?

S-a dat startul cursei

Nu se știe dacă și când vor avea loc alegeri anticipate. Dar în tabăra guvernanților toată lumea se comportă de parcă acestea ar fi după colț. Acest lucru este vizibil în intensitatea crescândă a frecvenței și absurdității declarațiilor făcute de politicienii de dreapta, inclusiv Prim Ministrul Mateusz Morawiecki, precum și în acțiunile de politică externă și bătălia cu Bruxellesul. În doar trei zile – 13, 14 și 15 iulie – Curtea Constituțională a Poloniei și Curtea Europeană de Justiție au judecat patru cazuri privind independența instanțelor poloneze, precum și relația dintre constituția poloneză și dreptul European.

Polonia a decis să intensifice această luptă  pe care o poartă de șase ani cu UE în privința statului de drept, iar curtea constituțională a țării a decis că nu are obligația de a respecta un ordin al instanței supreme a blocului comunitar privind supravegherea judecătorilor. Decizia instanței poloneze a urmat unui ordin al Curții Europene de Justiție privind suspendarea unei „camere” disciplinare despre care criticii spun că a fost folosită de partidul Lege și Justiție pentru a intimida judecătorii pe care nu îi agrea. Instanța supremă a Poloniei a decis că instanța europeană, cu sediul la Luxemburg, nu avea autoritatea de a impune astfel de decizii, în temeiul Constituției Poloniei.

A doua zi, Curtea Europeană de Justiție a declarat că sistemul de supraveghere și disciplinare a judecătorilor din Polonia, instituit de partidul de guvernământ, nu e compatibil cu legislația UE. Dacă Polonia nu se conformează hotărârii UE, Comisia Europeană poate cere instanței să impună amenzi zilnice. Comisia consideră că acțiunile Poloniei reprezintă o încălcare a tratatelor care reprezintă liantul blocului și care garantează o justiție independentă. Guvernul Poloniei a susținut că acea cameră disciplinară, care a fost înființată în 2018, a fost necesară pentru a curăța un sistem corupt de rămășițe ale epocii comuniste  - o astfel de narațiune vizează menținerea sprijinului anumitor segmente ale electoratului pentru partidul de guvernământ. Folosirea comuniștilor, post-comuniștilor, homosexualilor, refugiaților, eco-teroriștilor etc., pentru a speria populația este o tehnică bine-cunoscută pentru construirea unui mesaj conceput pentru a uni votanții PiS. Dar e mai mult decât atât.

Când, recent, trei parlamentari au părăsit clubul parlamentar al partidului Lege și Justiție și guvernul a devenit de facto un guvern minoritar, o litanie de minciuni și viziuni terifiante s-a revărsat din gura politicienilor de dreapta, și nu numai a celor care sunt cunoscuți pentru declarațiile lor zgomotoase și provocatoare. Acest lucru se datorează faptului că coaliția de guvernământ este formată din PiS (care se bucură încă de un sprijin solid, cu aproximativ 30% în sondaje), dar și multe alte partide mai mici (fără nicio șansă de a intra în parlament pe cont propriu), precum și grupuri cu orientări mult mai extreme, care se poziționează deja pentru o cursă electorală care nu a început încă.

Recent, unul dintre parlamentari s-a întors la partidul său de bază (după câteva săptămâni petrecute în afara clubului PiS), și astfel partidul de guvernământ a recâștigat majoritatea în Sejm (camera inferioară a parlamentului bicameral al Poloniei), dar este greu de crezut că alegerile anticipate ar putea să-l intereseze pe Kaczyński – riscul de a nu obține un rezultat satisfăcător este prea mare.

E vina lui Tusk

În ultimii ani, PiS și-a numit reprezentanți în toate instituțiile care organizează alegeri, numără voturi și anunță rezultatele și apoi decid asupra validității acestora. Mai mult, în campaniile electorale, partidul Lege și Justiție folosește mass-media de stat și tot ceea ce purta numele de „resursă administrativă” în Ucraina anilor '90: intimidarea opoziției, asmuțirea serviciilor secrete, a Parchetului și a poliției împotriva politicienilor din opoziție și a propriilor susținători neloiali. De asemenea, cu ajutorul celor mai mari și mai bogate companii de stat, PiS face propagandă ale cărei costuri nu trebuie să fie raportate Comisiei Electorale de Stat.

În plus, companiile de stat târăsc în instanță instituții media independente. Într-o astfel de situație, alegerile anticipate prezintă un risc mai mare pentru opoziție decât pentru autorități. Chiar dacă Coaliția Civică (și alte partide de opoziție) ar câștiga, Curtea Constituțională formată din oamenii lui Kaczyński și președintele pro-PiS al Poloniei ar împiedica opoziția să guverneze. Prin urmare, se pare că astăzi cel mai mare dușman al partidului de guvernământ este însuși PiS, care până acum s-a ocupat de probleme care i-au garantat o popularitate stabilă și constantă în rândul alegătorilor conservatori: interzicerea avortului, reducerea drepturilor LGBT și alte proiecte ideologice. Cu toate acestea, nu a acordat suficientă importanță prăbușirii sistemului de sănătate și a ignorat noile mutații ale coronavirusului.Cu toate acestea, guvernul de dreapta este din ce în ce mai slăbit și mai ineficient și, în plus, va fi din ce în ce mai ocupat să se pregătească pentru o posibilă campanie electorală și să lupte pentru menținerea puterii. Mai devreme sau mai târziu, se va confrunta cu o dilemă: dacă să înstrăineze o parte a electoratului prin introducerea obligației de vaccinare împotriva Covid sau dacă își asumă riscul ca o parte a electoratului să fie expusă, în toamnă și iarnă, la boli grave și la moarte - iar apoi rudele victimelor vor da vina pe PiS.În acest moment, PiS și mass-media publică și privată și subordonată lui dau vina pe Tusk, ca de obicei, pentru toate relele care lovesc Polonia. „E vina lui Tusk” – a devenit o expresie populară, circulată în masă și folosită ca reacție jucăușă la orice „eșec”:  ploi abundente și inundații – e vina lui Tusk; divorț – dați vina pe Tusk; fructe scumpe ... vina lui Tusk! Nu este nimic nou în faptul că Tusk este ticălosul de serviciu pentru  Televiziunea Publică (TVP) – de ani de zile TVP convinge telespectatorii că guvernarea sa a provocat o listă lungă de nenorociri pentru Polonia. Noutatea este intensitatea acestor mesaje de când Tusk a decis să se întoarcă la politica poloneză. În principalul program de știri, un fragment  de o secundă din discursul fostului prim-ministru, și anume când a spus „für Deutschland”,  a fost difuzat în repetate rânduri,  fără a se preciza că este un fragment din discursul șefului Partidului Popular European la congresul celei mai importante formațiuni din acest grup,  CDU-ul german.Potrivit TVP, există două motive reale pentru revenirea lui Tusk: dorința de a-l salva pe fostul asociat al prim-ministrului, suspectat de corupție (numit de TVP „băiatul de aur al lui Tusk”) și punerea în aplicare a misiunii stabilite de Angela Merkel - Liderul Platformei Civice este prezentat în mass-media publică poloneză cum a fost „menționat de mass-media germană, drept liderul opoziției din Polonia”. Pentru Platforma Civică, întoarcerea fostului său lider este simbolică - vestește un nou început, mult dorit de acest grup, care  în ultima vreme și-a tot dat cu stângul în dreptul.PO va putea să se rupă din seria de înfrângeri de după 2015, pentru că este condus de un politician cu greutate,  care este mult înaintea nu doar a celor din partidul său, ci și a tuturor celorlalți. Activiștii partidului au simțit vântul în pânze. Potrivit multor politologi, e ultima ocazie pentru a salva acest partid și se estimează că Platforma Civică va face rapid un salt în ceea ce privește sprijinul de care se va bucura, de aproximativ 25%. Întrebarea este cât poate Tusk menține o creștere atât de bruscă a popularității. Politologii sunt atenți la abilitățile de comunicare ale fostului prim-ministru - se spune că este un maestru al discursului politic, are capacitatea de a spune lucrurilor pe nume și de a defini terenul de joc. Cuvintele sale ajung la public fără cusur, spun analiștii politici.Tusk intenționează să acționeze rapid și l-a numit deja pe Kaczyński „principalul său adversar”. Liderul PiS a acceptat provocarea, spunând: „Promite să fie, din motive despre care nu voi vorbi aici, pentru că nu merită, o înăsprire a luptei politice”. În timpul congresului partidului Lege și Justiție, Kaczyński nu a pronunțat niciodată numele fostului prim-ministru, ca și cum acesta ar fi „cel al cărui nume nu poate fi pronunțat”. Apropo, Putin face același lucru cu Navalny.

„One ring to rule them all”

Din păcate, în primul său discurs, Tusk s-a referit la realitatea țării pe care vrea să o salveze cu o nonșalanță populistă, spunându-le polonezilor că ultimii șase ani din viața lor au fost un „vis întunecat”. Cum diferă o astfel de retorică de viziunile în alb și negru („e timpul pentru ca Polonia să se ridice din genunchi”; „timpul pentru a reconstrui Polonia din ruine”) cu care Kaczyński își hrănește electoratul? Poate că Tusk, în calitate de oficial al UE, a văzut dinamica dezintegrării democrației tradiționale în multe țări și este acum convins că o formă de populism nu poate fi combătută decât de alta, iar tot ce putem face este să alegem cu înțelepciune între ele, concentrându-ne pe acel populist care înțelege mai bine amenințările globale și pentru care retorica brută ascunde o viziune mai puțin paternalistă asupra societății.

Care dintre auto-proclamații vrăjmași ai răului ar prefera să stingă și nu să incite la războaie culturale inutile? Deocamdată, Tusk atașează programului său politic o nouă dimensiune biblică: „Astăzi răul stăpânește Polonia, ieșim la luptă împotriva acestui rău” - a spus el recent, aproape recreând o scenă din „Stapânul inelelor” al lui Tolkien. Pe de o parte, Armata Occidentului orientată spre Poarta Neagră, pe de altă parte, armata de orci a lui Sauron, ambele în ajunul ciocnirii finale. Unii vor cumpăra o cutie de popcorn și se vor așeza confortabil în public pentru a privi; alții, ca mine, se gândesc probabil la această ciocnire cu mare anxietate, deoarece, într-un război total pentru putere, din păcate, cetățenii și nevoile lor rareori contează.


Alte articole
Sârbii sunt în favoarea integrării în UE, în ciuda naraţiunilor anti-UE diseminate de presă

Sârbii sunt în favoarea integrării în UE, în ciuda naraţiunilor anti-UE diseminate de presă

Mulţi sârbi încă mai nutresc simpatii pentru Rusia. La urma urmei, Rusia este totuşi o superputere care a sprijinit de la bun început revendicările Serbiei în privinţa Kosovo, iar liderii sârbi manipulează de multe ori informaţiile din presă pentru a crea o imagine negativă a UE. Chiar și-așa, mulţi sârbi vor ca ţara lor să se alăture UE, iar asta este și dorința conducătorilor ţării şi principalelor partide politice.

Partidul Comunist Chinez la 100 de ani: propaganda la apogeu, reputaţia în declin

Partidul Comunist Chinez la 100 de ani: propaganda la apogeu, reputaţia în declin

În 2021 China a declarat atinse obiectivele centenarului anunţate de Xi când a luat puterea acum aproape zece ani: eliminarea sărăciei; internet suveran domesticit şi folosit la înregimentare socială; program spaţial; întărirea rolului birourilor de partid în economie, inclusiv multinaţionalele europene; re-ideologizarea învăţământului şi consolidarea unui soi de maoism naţionalist; eliminarea democraţiei din Hong Kong. Paradoxul este că de ce devine mai triumfalist acasă şi raportează poporului succes după succes, de aia partidului-stat cu sediul la Beijing i se erodează imaginea pe glob.

România și Moldova: între șanse ratate și consolidarea relației

România și Moldova: între șanse ratate și consolidarea relației

Maia Sandu vizitează marți un București care, preocupat de criza politică și epidemiologică, a pus în plan secund relația bilaterală. Ca de multe alte ori în ultimii 30 de ani, și acum s-au ratat șanse; chiar și așa, legăturile continuă să se consolideze.

Michal Kukawski

21 Jul 2021
Michal Kukawski

Timp de citire: 11 min
  • Deși a fost trimis la pensie de nenumărate ori și de nenumărate persoane – inclusiv politicieni din propriul său partid – Donald Tusk a decis să revină pe scena politică din Polonia. După aproape opt ani petrecuți la Bruxelles (a fost Președintele Consiliului European din 2014 până în 2019; în 2019 a fost ales președinte al Partidului Popular European, cel mai mare partid politic transnațional din Europa), la 3 iulie fostul prim-ministru polonez a (re)devenit șeful Platformei Civice (Platforma Obywatelska sau PO), pe care a co-fondat-o și pe care a condus-o în trecut vreme de mulți ani.
  • Nu se știe dacă și când vor avea loc alegeri anticipate. Dar în tabăra guvernanților toată lumea se comportă de parcă acestea ar fi după colț. Acest lucru este vizibil în intensitatea crescândă a frecvenței și absurdității declarațiilor făcute de politicienii de dreapta, inclusiv Prim Ministrul Mateusz Morawiecki, precum și în acțiunile de politică externă și bătălia cu Bruxellesul.
  • Tusk intenționează să acționeze rapid și l-a numit deja pe Kaczyński „principalul său adversar”. Liderul PiS a acceptat provocarea, spunând: „Promite să fie, din motive despre care nu voi vorbi aici, pentru că nu merită, o înăsprire a luptei politice”. În timpul congresului partidului Lege și Justiție, Kaczyński nu a pronunțat niciodată numele fostului prim-ministru, ca și cum acesta ar fi „cel al cărui nume nu poate fi pronunțat”. Apropo, Putin face același lucru cu Navalny.
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?

China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
01 Dec 2021
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate

La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
30 Nov 2021
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei

Prăbușirea lirei turcești este, în mare măsură, rezultatul politicilor Ankarei. Sunt politici tributare ideologiei islamo-conservatoare și tendințelor populist-autoritare ale regimului Erdögan, primul care contestă în mod serios viziunea lui Atatürk asupra statului.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
26 Nov 2021
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război

La zeci de ani după ce armele au tăcut în Bosnia, la Belgrad a început un nou tip de război între cei care insistă ca Serbia să-și asume trecutul pentru a putea privi către viitor și cei care încă mai sunt prinși în narațiunile naționaliste de pe vremea războiului din anii 90

Vuk Velebit
Vuk Velebit
24 Nov 2021