Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, vorbește în cadrul unei conferințe de presă în clădirea Guvernului din Chișinău, Moldova, 11 ianuarie 2022.

Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.

Gas bucket challenge

Valul de reacții în cascadă din online moldovenesc aduce aminte de fenomenul „ice bucket challenge” din 2014, replicat bineînțeles la o scară mult mai mică, atunci când oameni din toată lumea au postat pe rețelele de socializare înregistrări în care își turnau în cap găleți cu apă rece. „Jocul” a fost lansat pentru o cauză bună, aceea de a dona pentru susținerea cercetării medicale în domeniul sclerozei laterale aminotrofice, dar a fost dus până la urmă în derizoriu, devenind o simplă formă de mimetism golit de conținut și făcut doar de dragul unei discutabile popularități online.

De data aceasta, nemulțumiți de facturile la gaze, o parte dintre cetățenii Republicii Moldova s-au prins în jocul unui partid extraparlamentar de opoziție, care, culmea, are un discurs pro-european, ce o ține sus și tare cu o paralelă forțată între o situație ipotetică de nemulțumire în Republica Moldova și scânteia revoltelor populare recente din Kazahstan și anume ridicarea prețului la gas lichefiat – GPL – folosit cu precădere de mașinile cetățenilor kazahi.

În timp ce formațiunile pro-ruse de la Chișinău instigă doar voalat la proteste, foștii aliați din 2019 ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat acum la guvernare, sunt foarte vocali și vorbesc de necesitatea protestelor în stradă. Ținta principală este vicepremierul Andrei Spînu, cel care a bătut palma cu CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, pentru un contract pe cinci la un preț a cărui formulă de calcul nu o știm nici astăzi.

Parte amuzantă a acestei isterii din social media este că mulți oficiali, funcționari sau diverse persoane publice care se plâng de facturi mari, arătă facturi pentru niște spații de locuit generoase, a căror achiziționare presupune venituri consistente. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco chiar a taxat, ironic, această victimizare, pe pagina sa de Facebook:

<<Dorința unora de a se victimiza și de a ataca guvernarea cu privire la facturi ar putea să le creeze tot lor un mare deserviciu. De ce? Foarte simplu. În loc de publicitate, ar putea să atragă atenția inspectorilor de integritate și procurorilor. Or, prin astfel de postări lacrimogene, ies la iveală nu atât sumele, ci metrii pătrați în care locuiesc [...] Așa că, mai atent cu ”gazul”>>.

Demonizarea lui Spînu și lichidități către Gazprom garantate de stat

Atitudinea triumfalistă a vicepremierului Andrei Spînu, după semnarea contractului, a produs imediat un recul la prima factură de gaze. Nu foarte carismatic și nici prea popular din pricina unui background politic legat de partidului fostului premier, Vlad Filat, Spînu a devenit rapid inamicul „numărul unu” și țapul ispășitor.

De mai multe săptămâni, foștii săi aliați din Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA) sapă cu sârg la temelia imaginii lui Spînu în talk-show-urile la care sunt invitați sau pe rețelele de sociale, unii dintre ei chemând oamenii la proteste de amploare mai mult sau mai puțin pe modelul Kazahstanului.

Cu astfel de „instrumente utile”, Moscova nici măcar nu trebuie să-și îndemne forțele pro-ruse aliate de la Chișinău să facă presiuni. Acestea par mai degrabă inerte de mai multe luni, acuzând încă șocul prezidențialelor din 2020 și parlamentarelor anticipate din 2021.

La o astfel de asociere forțată cu Kazahstanul recurge și propaganda rusă de la Chișinău.

Problemele pleacă de la faptul că Gazprom a negociat mai mult singur, având în vedere că este acționar majoritar la Moldovagaz. Practic, vicepremierul Andrei Spînu a girat o înțelegere prin care guvernul accepta să acopere, de la buget, problemele de cash-flow ale Moldovagaz și, mai mult, să asigure plata în avans pentru gazele rusești.

Moscova a acceptat în trecut să livreze gaze și pe datorie, dar acum s-a ținut de clauza cu plata în avans, așa că deja s-a ajuns la un al doilea episod în ultimele luni când Moldovagaz se face că se scotocește prin buzunare și nu găsește bani, iar Guvernul trebuie să plătească nota de plată către compania-mamă. Dacă în noiembrie am asistat la o plată de circa 74 de milioane de dolari americani, de data aceasta factura este de alte circa 25 de milioane de dolari. Guvernul pompează bani pe care Moldovagaz ar trebui să îi obțină, în mod normal, din surse proprii, dar tot executivul este cel a cărui imagine are de suferit.

În tot acest timp, Moldovagaz se scuză că nu poate accesa credite de la bănci pentru că ar avea datorii - 400 de milioane de dolari către compania-mamă Gazprom, care însă spune ar fi vorba de 709 milioane de dolari. Acestea datorii urmează să fie supuse unui audit și rămâne de văzut dacă și ce nereguli vor fi găsite la Moldovagaz.

Ca să pună sare pe rană, cel pe care Spînu l-a susținut la semnarea înțelegerii de la Sankt Petersburg din toamnă, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat recent într-o emisiune televizată la TV8 că „s-a speriat” de propria factură de 5.000 de lei moldovenești [circa 1.200 de RON], asta în condițiile în care salariul său lunar este de aproximativ 10.000 de euro.

Mai mult, Ceban joacă abil partitura Moscovei și îl lasă pe Spînu să-și rupă gâtul prin aducerea tuturor veștilor proaste în legătura cu ce vrea Moscova pe dimensiunea energetică. Un alt „speriat” de factură este primarul Chișinăului, Ion Ceban, care e susținut de Partidul Socialist al lui Igor Dodon.

Andrei Spînu încearcă să se justifice afirmând că dacă nu ar fi făcut acel contract la Sankt Peterburg, Republica Moldova ar fi cumpărat gaze la peste 1.000 și chiar 2.000 de dolari mia de metri cubi de pe piața Spot. Numai că statele își negociază din timp contracte energetice fixe și nu cumpăra de pe piața Spot, acolo de unde de multe ori există prețuri speculative, iar cantitățile sunt oricum mult mai mici în comparație cu contractele fixe. Nimeni nu cumpără cantități mari de gaze de pe piața Spot, iar Republica Moldova are nevoie anual de circa 3 miliarde de metri cubi din gaze, din care circa 1,1 – 1,3 miliarde sunt necesare în dreapta Prutului, iar restul merg spre regiunea separatistă transnistreană, care nu le plătește, banii datorați pentru acele gaze fiindu-i imputați de partea rusă tot Chișinăului.

PAS-ul nu pare dispus să accepte realitatea, astfel încât în comunicarea strategică a partidului se insistă strict pe acest argument al prețului mult mai mic decât cel de pe piața Spot, care justifică semnarea contractului cu Gazpromul așa cum a vrut partea rusă.

Soluții de ieșire din „strânsoarea” Gazprom

Experții de la Chișinău sunt de părere legarea formulei de preț de piața Spot, care se află de luni de zile într-o fluctuație și efervescență majore, este doar una din capcanele întinse de Rusia la semnarea prelungii contractului pe 30 octombrie 2021 la Sankt Petersburg.

„Cred că nu este un contract bun și asta este evident. Și faptul că UE a decis să treacă la prețuri de pe piața Spot la gaze a fost o mare greșeală, în situația în care 45% din volumele de gaz pentru Europa le livrează Gazprom. Practic, mergi pe mâna rușilor și te expui unui șantaj foarte serios. Noi aici suntem victime colaterale. Eu cred că noi, cumva, trebuie să scăpăm de piața Spot și să rămâne legați doar de formula de preț care face referire la prețul petrolului. Acolo Gazprom, dar nici Federația Rusă, nu pot influența prețul”, a declarat expertul în energetică și fostul consilier prezidențial Sergiu Tofilat pentru G4media.ro.

De asemenea, un alt expert, Victor Parlicov, este de părere că, acum în cel de-al doisprezecelea ceas, când este evident că Gazpromul este mai eficient decât toată opoziția din Republica Moldova și erodează masiv încrederea populară în PAS, ar trebui căutate surse alternative:

„Energocom (întreprindere energetică de stat -n.red.) trebuie să se apuce să caute gaz în altă parte și trebuie să înceapă să creeze o alternativă pentru S.A. „Moldovagaz”. Aceasta este soluția… Deși avem alternativă și putem aduce gaze din altă parte, noi, această alternativă, nu o valorificăm. Ce folos că avem conducte? Ce folos că avem interconexiuni, dacă nimeni nu se ocupă să aducă alte gaze?”

Printre soluțiile văzute de Parlicov se numără importul prin gazoductul Iași – Chișinău și reducerea consumului prin înlocuirea combustibilului de la termocentrale, mari consumatoare de gaze rusești, cu păcură, care poate fi procurată în cantități destul de mari și din România.

După scumpirea gazelor, urmează valul doi al crizei energetice

Pe lângă problemele majore cauzate de dependența de gaze față de Gazprom, Republica Moldova s-ar putea lovi foarte curând de o nouă criză energetică, din cauza prețului majorat la livrările de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană. La fel ca în cazul Gazpromului care deține Moldovagaz, compania rusească Inter Rao deține centrala de la Cuciurgan, principala sursă de aprovizionare a Republicii Moldova cu energie electrică.

Energia electrică din Transnistria este adusă în Republica Moldova de Premier Energy, înregistrată ca offshore în Cipru, care deja a cerut scumpirea tarifului la energie electrica cu circa 1.8 ori. Comentând posibilitatea ca Republica Moldova să se confrunte cu o nouă criză, ministrul Spînu a declarat că dorea ca această scumpire să vină eventual în aprilie, în condițiile în care la finele lunii martie din acest an și contractul Republicii Moldova cu Cuciurgan expiră.

Cu alte cuvinte, Rusia va pistona pe cât va putea de mult Republica Moldova pe zona energetică și va exploata din plin criza energetică ce se prefigurează a se adânci la Chișinău. Această criză nu ar face decât să sporească neîncrederea cetățenilor în actualii guvernanți pe zona celorlalte reforme, precum lupta cu corupția endemică din Republica Moldova. Campanii ca aceea de pe Facebook de afișare a facturilor, promovate de propaganda pro-rusă împreună partidele de opoziție, nu fac altceva decât să toarne gaz pe foc.

Tags: Republica Moldova , Gazprom
Propaganda de Razboi
Alte articole
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

Israelul și Hamasul au ajuns, după 11 zile de lupte, la un armistițiu care nu rezolvă nimic; e doar o pauză până la următoarea rundă de confruntări.

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.

Mădălin Necșuțu

17 Jan 2022
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Nemulțumiți de facturile la gaze, o parte dintre cetățenii Republicii Moldova s-au prins în jocul unui partid extraparlamentar de opoziție, care, culmea, are un discurs pro-european, ce o ține sus și tare cu o paralelă forțată între o situație ipotetică de nemulțumire în Republica Moldova și scânteia revoltelor populare recente din Kazahstan și anume ridicarea prețului la gas lichefiat – GPL – folosit cu precădere de mașinile cetățenilor kazahi.
  • Andrei Spînu încearcă să se justifice afirmând că dacă nu ar fi făcut acel contract la Sankt Peterburg, Republica Moldova ar fi cumpărat gaze la peste 1.000 și chiar 2.000 de dolari mia de metri cubi de pe piața Spot. Numai că statele își negociază din timp contracte energetice fixe și nu cumpăra de pe piața Spot, acolo de unde de multe ori există prețuri speculative, iar cantitățile sunt oricum mult mai mici în comparație cu contractele fixe. Nimeni nu cumpără cantități mari de gaze de pe piața Spot, iar Republica Moldova are nevoie anul de circa 3 miliarde de metri cubi din gaze, din care circa 1,1 – 1,3 miliarde sunt necesare în dreapta Prutului, iar restul merg spre regiunea separatistă transnistreană, care nu plătește, banii datorați pentru acele gaze fiindu-i imputați de partea rusă tot Chișinăului.
  • Pe lângă problemele majore cauzate de dependența de gaze față de Gazprom, Republica Moldova s-ar putea lovi foarte curând de o nouă criză energetică, din cauza prețului majorat la livrările de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană. La fel ca în cazul Gazpromului care deține Moldovagaz, compania rusească Inter Rao deține centrala de la Cuciurgan, principala sursă de aprovizionare a Republicii Moldova cu energie electrică.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022