Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Fenta lui Dodon: dezertarea aparentă din politica internă și „defectarea” la Moscova

dodon
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Moldovan former president Igor Dodon, leader of the Socialists and Communists block, gestures during a press conference at the headquarters of his party in Chisinau, Moldova, 08 October 2021.

Anunțul brusc al lui Igor Dodon că se va retrage din politică și se va lansa în afaceri, la începutul săptămânii trecute, a ridicat mai multe semne de întrebare despre jocul pe care fostul președinte pro-rus de la Chișinău dorește să-l facă pentru viitor.

Retragerea lui Dodon – o perdea de fum?

Dacă fostul său mentor Vladimir Voronin a declarat luna trecută că va pleca de la șefia Partidului Comunist, după ce l-a condus cu mână forte mai bine de două decade, Igor Dodon va părăsi doar formal cârma Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, PSRM.

În realitate, nu va fi deloc o retragere, ci mai degrabă un pas în lateral în perioada în care opoziția pro-rusă de la Chișinău este lipsită de orice putere. Popularitatea lui Dodon este de ceva vreme într-o scădere constantă. A pierdut prezidențialele în noiembrie 2020 și parlamentarele anticipate din iulie 2021. Ultimele două eșecuri i-au fost fatale în ochii Moscovei care vrea să-i găsească fie înlocuitor, fie să-i înlocuiască cu totul partidul, care patronează zona de centru-stângă politică prorusă de la Chișinău de circa zece ani.

În conferința de presă de săptămâna trecută, Dodon nu și-a numit succesorul la Congresul PSRM ce va avea loc pe 18 decembrie, dar a menționat – fără a da detalii – înființarea unui așa-numit „board de conducere” alcătuit din mai multe personaje. PSRM, ca de altfel mai toate partidele din Republica Moldova, este structurat pe o verticală a puterii bine definită. Liderul formațiunii este conducătorul suprem și hotărăște tot ce mișca în materie de decizii politice.

Este greu de crezut că viitorul „organ colegial”, așa cum l-a numit Dodon, va fi altceva decât o camarilă loială acestuia. Oricum în „triumviratul” format din Corneliu Furculiță, Vlad Bătrâncea și Bogdan Tîrdea sunt doar oameni fideli lui Dodon. Un al patrulea care li s-ar putea alătura ar fi primarul Chișinăului, Ion Ceban, un apolitic aparent, dar care joacă de facto în curtea socialiștilor dintotdeauna. Rămâne de văzut și cine ar putea fi al cincilea membru al „organului colegial” în viziunea lui Dodon.

Deocamdată, Moscova tatonează terenul și nu a luat o încă decizie în ceea ce privește viitoare structură a leadership-ului formațiunii care îi va reprezenta interesele la Chișinău. Fie urmează un rebranding și o aparentă nouă conducere a PSRM-ului, fie acesta se va destrăma. Există analiști la Chișinău care cântă deja prohodul Socialiștilor în forma actuală. Dar mai sunt și alții care cred că deocamdată jocul lui Dodon este să țină ocupat acest culoar politic de stânga pro-rusă de la Chișinău și să încerce să-i convingă pe cei de la Moscova că nu este un lider expirat și o „mână moartă”. Apariția unei noi forțe pe centru-stânga cu o oarecare credibilitate le-ar fi fatală lui Dodon și PSRM-ului, care nu au avut niciodată concurență reală în ultimii 10 ani pe acest segment.

În același tip, cu imaginea șifonată după eșecuri electorale consecutive, este dificil de crezut că Moscova îi va pune din nou în brațe resurse și sprijin politic ca acesta să-și continue aventura politică ca prim solist.

Activarea factorilor de presiune inter-etnică

Dodon a spus că vrea să fie mai aproape de oameni după ce și-a anunțat dubla demisie din Parlament și de la șefia PSRM, dar de fapt încearcă să se ascundă în spatele susținătorilor săi pro-ruși, de altfel din ce în ce mai puțini în Republica Moldova, și să încerce să profite de orice criză și să o amplifice.

Un prim episod s-a consumat când Dodon a condus un protest în urmă cu circa trei săptămâni pentru susținerea procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Scandalului din jurul lui Stoianoglo i s-a dat o tentă inter-etnică, afirmându-se că acesta ar fi fost demis pentru că e etnic găgăuz. La protestul organizat de Dodon au fost aduși și găgăuzi.  

Aceștia declaraseră anterior într-un protest la scara mai mică la Comrat, capitala regiunii lor autonome, că „poporul găgăuz” îl va susține pe Stoianoglo. Cu alte cuvinte, originea etnică a acestuia prima în fața unor presupuse fapte de corupție pe care acesta le-ar fi comis.

Stoianoglo este omul instalat de Dodon la șefia Procuraturii Generale pentru a-i apăra spatele în noiembrie 2019, imediat după ce PSRM a demis guvernul de coaliție al Maiei Sandu. Jucător anterior în echipă politică a lui Plahotniuc la Partidul Democrat, iar ulterior în cea a devalizatorului profesionist Veaceslav Platon, fost partener de afaceri al său în Ucraina și pe care de altfel la și eliberat din închisoare în 2020, Stoianoglo s-a pliat rapid și pe interesele lui Dodon.

Ales în urma unui concurs viciat și grație naivității de atunci a pro-europenilor din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Stoianoglo a avut rolul de a apăra interesele tuturor marilor corupți prin inacțiunea sa timp de doi ani de zile pe marile dosare de corupție precum „furtul miliardului” sau „Ladromatul rusesc”.

Odată cu reținerea acestuia și cercetarea lui pentru patru capete de acuzare privind acte de corupție și abuz de putere, Dodon și-a văzut periclitată propria-i siguranță. O întrebare rămâne încă o necunoscută pentru moment și anume dacă Dodon știa sau a fost informat că i se pregătește o eventuală reținere?

Bugetar de mai bine de douăzeci de ani, Dodon a strâns averi impresionante din salariul de la stat. Întrebat de unde are bani de casă de trei niveluri în Chișinău cu salariu de bugetar, soție angajată la firma prietenului din copilărie Corneliu Furculiță (în prezent deputat socialist) și trei copii minori în întreținere, Dodon a replicat hilar în 2016 că „îi mai ajută și părinții”, toți pensionari.

„Afacerea Bahamas” prin care Dodon a primit finanțare de la ruși de 1,5 milioane de euro prin intermediul firmei Exclusiv Media a aceluiași Furculiță și o rețea de apropiați ai săi, sau „kompromatul” pregătit de oligarhul acum fugar, Vlad Plahotniuc, din care se înțelege că acesta stipendia regulat PSRM și pe Dodon, sunt doar câteva exemple de fapte la vedere ale lui Dodon împotriva legii.

Tocmai din această pricină, cu spatele descoperit din cauza reținerii lui Stoianoglo și cu o guvernare pornită să ofere și un pic de spectacol maselor prin arestări spectaculoase, Dodon a părăsit aparent corabia politică și a plecat chiar a doua zi la Moscova de unde nu s-a mai întors de o săptămână.

Nu este prima dată când acționează așa. Cu o seară înaintea căderii lui Plahotniuc, mai multe surse apropiate cazului au afirmat că Dodon ar fi dormit de fapt în Ambasada Rusiei de frica arestării sale la ordinul lui Plahotniuc. Dodon a negat la vremea respectivă.

Cu toate acestea, săptămână trecută, Dodon declara: „Nu mă ascund de imunitate. Nu am de ce să mă tem de voi. Vreți să începeți dosare politice, începeți, o să vedem la cine e mai tare caracterul”.

Curajul său însă nu a ținut decât o zi, după care sub pretextul afacerilor și aducerii investitorilor ruși în Moldova s-a îmbarcat într-o cursă spre Moscova, acolo unde se află de circa o săptămână, ceva neobișnuit în contextul vizitelor anterioare de câteva zile.

De altfel, absența sa îndelungată i-a făcut pe unii să se întrebe dacă Dodon va mai reveni la Chișinău sau va intra în galeria selectă a oamenilor Moscovei „exilați” după pierderea puterii în țările lor, precum fostul președinte ucrainean, Viktor Ianukovici.

În slujba Kremlinului și în „războiul gazelor”

O altă dimensiune interesant de urmărit a fost campania de PR din ultima săptămâna a lui Dodon care a mers din nou la Moscova pentru poze cu diverși oameni de afaceri și foști oficiali. În noua sa calitate de președinte al filialei din Republica Moldova a „Delovaia Rossia”, o asociația de afaceri ruso-moldovenească, Dodon și-a început periplul pe la diverse companii din Rusia pe care ar vrea să le aducă în Republica Moldova.

Imagologic, acesta a vrut să transmisă că este încă foarte bine conectat la lumea rusă. Cu toate acestea, Dodon nu a putut organiza nicio întrevedere cu vreun „om cu greutate” de Moscova. Din Rusia, Igor Dodon a comentat, pe fondul disputelelor Moscova-Chișinău în privința încheierii unui nou contract pentru livrări de gaze de la Gazprom, că decizia de a stinge „focul veșnic”, o torță întreținută cu gaze în memoria militarilor sovietici căzuți în al Doilea Război Mondial de la Complexul „Eternitate” din Chișinău, este o „rușine”.

„Actuala guvernare a decis să economisească gaz pe seama unor valori sacre pentru orice cetățean normal al țării noastre. Mai bine opreau căldura în clădirea Guvernului, a Parlamentului sau administrației prezidențiale. O rușine!", a declarat Igor Dodon.

Probabil că pentru a da o lovitură de imagine, Dodon s-a întâlnit la Moscova cu prim-vicepreședintele Gazprombank, Roman Panov. În aceeași zi însă, Gazprom a transmis prin responsabilul său cu comunicarea, Serghei Kuprianov, ca Republica Moldova nu are doar 433 de milioane de dolari datorie, ci 709 milioane de dolari cu tot cu penalizările aferente. Dacă vrea să încheie un nou contract cu Gazprom, Moldova nu doar că trebuie să facă un contract pe termen lung la prețuri exagerat de mari, dar mai trebuie să și plătească în trei ani toată această datorie calculată de Moscova.

Dodon rămâne o mână moartă a politicii de la Chișinău

Dodon nu va renunța la luările de poziție populiste și nu se va retrage de facto de la vârful PSRM, ci doar va face un pas în lateral și se va ocupa de proiectele Moscovei, atât politice, cât și economice, speculând orice criză de la Chișinău. Este poate ultima sa șansă nu doar de a face politică, dar și de a rămâne în libertate în cazul în care va reveni în Republica Moldova.

Nici măcar din „exil” Dodon nu va putea juca o carte credibilă la Chișinău, electoratul său fiind mai degrabă dezamăgit de prestațiile sale. Să ne reamintim că Dodon a deținut pentru mai bine de un an, între noiembrie 2019 și decembrie 2020, puterea aproape completă în Republica Moldova, iar situația țării nu a făcut decât să se înrăutățească pe fundalul unei izolări de donatorii săi occidentali și de lipsa vreunui ajutor din partea Moscovei pe fondul pandemiei. Electoratul moldovean a arătat în două rânduri la ultimele alegeri că nu mai poate gira și merge după fenta unor personaje care fac politică de maniera lui Igor Dodon și că Moscova are din ce în ce mai puține resurse și interes pentru a le aloca partizatinilor săi de la Chișinău.


Alte articole
Sârbii sunt în favoarea integrării în UE, în ciuda naraţiunilor anti-UE diseminate de presă

Sârbii sunt în favoarea integrării în UE, în ciuda naraţiunilor anti-UE diseminate de presă

Mulţi sârbi încă mai nutresc simpatii pentru Rusia. La urma urmei, Rusia este totuşi o superputere care a sprijinit de la bun început revendicările Serbiei în privinţa Kosovo, iar liderii sârbi manipulează de multe ori informaţiile din presă pentru a crea o imagine negativă a UE. Chiar și-așa, mulţi sârbi vor ca ţara lor să se alăture UE, iar asta este și dorința conducătorilor ţării şi principalelor partide politice.

Manipularea care ne place. Sau conspirativita ca reacție rațională a analfabetului funcțional

Manipularea care ne place. Sau conspirativita ca reacție rațională a analfabetului funcțional

Cu o populație decisă să se vaccineze anti-Covid doar la nivel de 20-30% din prima strigare, România e pe la coada clasamentului, alături de Franța, vaccino-sceptică prin tradiție (și mândră de asta).

Partidul Comunist Chinez la 100 de ani: propaganda la apogeu, reputaţia în declin

Partidul Comunist Chinez la 100 de ani: propaganda la apogeu, reputaţia în declin

În 2021 China a declarat atinse obiectivele centenarului anunţate de Xi când a luat puterea acum aproape zece ani: eliminarea sărăciei; internet suveran domesticit şi folosit la înregimentare socială; program spaţial; întărirea rolului birourilor de partid în economie, inclusiv multinaţionalele europene; re-ideologizarea învăţământului şi consolidarea unui soi de maoism naţionalist; eliminarea democraţiei din Hong Kong. Paradoxul este că de ce devine mai triumfalist acasă şi raportează poporului succes după succes, de aia partidului-stat cu sediul la Beijing i se erodează imaginea pe glob.

Timp de citire: 9 min
  • Anunțul brusc al lui Igor Dodon că se va retrage din politică și se va lansa în afaceri, la începutul săptămânii trecute, a ridicat mai multe semne de întrebare despre jocul pe care fostul președinte pro-rus de la Chișinău dorește să-l facă pentru viitor.
  • În realitate, nu va fi deloc o retragere, ci mai degrabă un pas în lateral în perioada în care opoziția pro-rusă de la Chișinău este lipsită de orice putere. Popularitatea lui Dodon este de ceva vreme într-o scădere constantă. A pierdut prezidențialele în noiembrie 2020 și parlamentarele anticipate din iulie 2021. Ultimele două eșecuri i-au fost fatale în ochii Moscovei care vrea să-i găsească fie înlocuitor, fie să-i înlocuiască cu totul partidul, care patronează zona de centru-stângă politică prorusă de la Chișinău de circa zece ani.
  • Deocamdată, Moscova tatonează terenul și nu a luat o încă decizie în ceea ce privește viitoare structură a leadership-ului formațiunii care îi va reprezenta interesele la Chișinău. Fie urmează un rebranding și o aparentă nouă conducere a PSRM-ului, fie acesta se va destrăma. Există analiști la Chișinău care cântă deja prohodul Socialiștilor în forma actuală. Dar mai sunt și alții care cred că deocamdată jocul lui Dodon este să țină ocupat acest culoar politic de stânga pro-rusă de la Chișinău și să încerce să-i convingă pe cei de la Moscova că nu este un lider expirat și o „mână moartă”. Apariția unei noi forțe pe centru-stânga cu o oarecare credibilitate le-ar fi fatală lui Dodon și PSRM-ului, care nu au avut niciodată concurență reală în ultimii 10 ani pe acest segment.
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?

China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
01 Dec 2021
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate

La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
30 Nov 2021
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei

Prăbușirea lirei turcești este, în mare măsură, rezultatul politicilor Ankarei. Sunt politici tributare ideologiei islamo-conservatoare și tendințelor populist-autoritare ale regimului Erdögan, primul care contestă în mod serios viziunea lui Atatürk asupra statului.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
26 Nov 2021
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război

La zeci de ani după ce armele au tăcut în Bosnia, la Belgrad a început un nou tip de război între cei care insistă ca Serbia să-și asume trecutul pentru a putea privi către viitor și cei care încă mai sunt prinși în narațiunile naționaliste de pe vremea războiului din anii 90

Vuk Velebit
Vuk Velebit
24 Nov 2021