Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

După un an de instabilitate, Bulgaria anunță reforme. Este acesta momentul 1989 al noii generații?

După un an de instabilitate, Bulgaria anunță reforme. Este acesta momentul 1989 al noii generații?
©EPA-EFE/VASSIL DONEV  |   Noul guvern bulgar depune jurământul la Parlamentul din Sofia, Bulgaria, 13 decembrie 2021.

Cu o nouă coaliție de guvernare care promite reforme substanțiale și sfârșitul unei crize politice care durează de aproape un an de zile, Bulgaria pare să se îndrepte către o schimbare în 2022, după un an 2021 haotic. Pe plan internațional, marea coaliție de guvernare, din care fac parte partide atât de dreapta, de centru cât și de stânga, promite că va adopta o politică mult mai tolerantă în privința Macedoniei de Nord, va păstra Moscova la distanță, va trata întreprinderile mici și mijlocii mai bine și cu mai multă transparență și va crește rata de vaccinare, care în prezent este deosebit de mică și amenință să adâncească țara în noi valuri de infectare. Pe termen lung, guvernul dorește să facă tranziția la Euro.

Este promisiunea unui nou început, după un deceniu marcat de dominația GERB și suspiciuni de corupție. Pentru generația tânără, ar putea fi un nou moment 1989.

@Edward Serrota, Oameni dansând în fața sediului în flăcări al Partidului Comunist Bulgar, august 1990

Un ciclu nesfârșit de noi începuturi

„Credeți-mă: vom avea toleranță zero pentru corupție și pentru fiecare Leva care este cheltuită în mod incorect”, a declarat de la tribuna Parlamentului co-președintele PP (Continuăm schimbarea), fostul ministru interimar al economiei și actualul premier al țării, Kiril Petkov, luni, când cabinetul său a primit votul de investitură.

La o privire mai atentă, coaliția condusă de partidul nou înființat, „Continuăm schimbarea”, câștigătorii alegerilor din 14 noiembrie ca urmare a guvernării interimare din 2021, aduce aminte de ascensiunea rapidă a altor formațiuni nou-create, care au dat oamenilor speranță, au integrat oameni cu studii în străinătate întorși în țară pentru a produce o schimbare, dar care au ieșit din politică cu reputația profund știrbită.

Un exemplu elocvent este cel al fostului rege Simeon de Saxa-Coburg-Gotha (Simeon al II-lea, fiul regelui Boris al III-lea al Bulgariei) care s-a întors după zeci de ani petrecuți în exil și a fost ales premier al Republicii Bulgaria în perioada 2001-2005, doar pentru a pierde complet încrederea societății până la finalul mandatului său și pentru a deschide calea politicii autoritare a fostului primar al Sofiei și premier Boiko Borisov și a partidului său, GERB, pro-european și de centru dreapta la nivel declarativ, însă asociat mereu cu acuzații de corupție și îngrădirea libertății presei (Bulgaria se situează pe locul 111 în Indicele Libertății Presei), acaparând frâiele puterii prin legături cu oligarhii și proasta gestionare a fondurilor publice.

În mod ciudat, în 2021 Bulgaria pare să fi dat ceasul înapoi la momentul 1989 și să îi fi întors spatele unei clase politice represive, în căutarea de noi eroi care să dea garanții ferme că vor aduce schimbarea mult-așteptată. Viziunea democrației în Bulgaria a produs tendințe de vot instinctive și o memorie istorică scurtă în rândul unei societăți neîncrezătoare.

„Tranziția” fără de sfârșit

În presa bulgară, cuvântul „tranziție” („преход”, „prehod”), trimite la epoca în care, după căderea regimului comunist de represiune în noiembrie 1989 și după ce liderul autoritar al Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov, a renunțat la putere, țara a făcut o trecere dureroasă la capitalism. A fost lansat și un proces de lustrație, care astăzi este văzut ca neterminat sau chiar un eșec complet, deși a adus o stabilitate economică relativă în anii 2000, iar Bulgaria a intrat în NATO în 2004, iar apoi în 2007 în UE. „Prin aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria a dovedit că are instituții capabile, cel puțin pe hârtie. În realitate, instituțiile noastre nu sunt în general capabile, aceasta fiind explicația principală pentru progresele slabe și dezamăgitoare”, a declarat analistul și finanțistul Evgheni Kanev pentru dnevnik.bg într-un interviu în luna ianuarie. „Nu e greu să-ți dai seama că sistemul politic bulgar este unul care epuizează resursele, și a promovat reprezentanți ai elitei politice, nu ai contribuabililor”.

După 10 noiembrie, 1989, Partidul Comunist Bulgar a renunțat la monopolul asupra puterii, s-a reorganizat în Partidul Socialist Bulgar (BSP), însă în cei treizeci de ani care au urmat nu a reușit niciodată să de detașeze de orientarea pro-Kremlin și, în ciuda poziționării sale la stânga spectrului politic, este din ce în ce mai des asociat cu un discurs conservator. În anii 90, Uniunea Forțelor Democrate a ajuns la putere în perioada 1992-1994, în urma alegerilor parlamentare, iar apoi BSP a preluat din nou puterea între 1995 și 1997, ducând țara în pragul colapsului și provocând o creștere galopantă a inflației. Între timp, prezența unui „stat invizibil” a devenit din ce în ce mai evidentă, societatea asistând la apariția unei noi clase de moguli, care au afectat politica locală în mod direct sau indirect. Forțele Democrate au revenit la putere în 1997, cu Ivan Kostov în funcția de premier, iar Bulgaria a reușit să adopte reforme economice de succes, ceea ce a dus la deschiderea negocierilor de aderare la UE în 1999.

Cu toate acestea, șomajul și privatizările dubioase ale instituțiilor de stat au marcat acea perioadă în mod negativ. „Există decenii despre care ai senzația că au durat cât o viață de om. Sau care ți-au schimbat viața definitiv. Anii 90 sunt un astfel de deceniu. Și nu toată lumea a trecut cu bine de el. Puțini dintre cei care au supraviețuit au rămas aceiași oameni”, scrie romancierul și poetul Georgi Gaspodinov într-un eseu inclus în antologia „Povești din anii 90” (Editura ICU, 2019).

Promisiunea unor reforme rapide a devenit de atunci un slogan. După intrarea în politică a lui Simeon al II-lea, care în primul său interviu televizat din 2001 spunea că va „repara” Bulgaria „în 800 de zile”, partidul său, NDSV, a rămas la putere până în 2005. După rezultatele foarte slabe obținute la următoarele alegeri generale, NDSV într-un final a format o coaliție condusă de Partidul Socialist Bulgar, din care a făcut parte și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), un partid controversat, axat pe minoritatea turcă din Bulgaria, asociat mereu cu acte de corupție și diverși oligarhi. Coaliția tripartită a condus țara până în 2009.

Căderea lui Boiko Borisov seamănă cu soarta liderului comunist Todor Jivkov

Între timp, Boiko Borisov a devenit una din figurile cele mai cunoscute la nivel național. Fosta gardă de corp a lui Todor Jivkov și Simeon al II-lea, cu un CV care ridică multe semne de întrebare în privința calificărilor sale, Borisov a devenit prim secretar în Ministerul Afacerilor Interne în 2001 și în 2005, iar în 2004 a fost ales primar al Sofiei. Partidul pe care l-a înființat, GERB, a câștigat alegerile parlamentare în iulie 2009, obținând 39,72% din voturile exprimate. De atunci, GERB a rămas un element central al politicii bulgare, iar Borisov a devenit cel mai longeviv premier al Bulgariei, fiind de multe ori singurul politician cunoscut la nivel internațional în anii 2010.

Un sentiment constant în această lungă perioadă de „tranziție” este că Bulgaria este condusă de forțe externe și de grupurile de oligarhi. Elita politică este numită „mafia”, chiar și de președintele Rumen Radev, un opozant al lui Borisov în 2020, mulți cetățeni înțelegând-o ca pe un status quo.

Nemulțumirea în rândul cetățenilor a declanșat valuri de proteste, cele mai notabile fiind cele din 2013-2014 și din 2020-2021, ducând și la o prezență redusă la urne la ultimele alegeri (în mod obișnuit mai puțin de 50 la sută din alegătorii cu drept de vot iau parte la procesul de votare), precum și la o migrație internă de la sat la oraș. Pentru cei care nu au ieșit în stradă să își exprime nemulțumirea, apatia a devenit sentimentul dominant. Lipsa de încredere în autorități și în instituțiile statului se poate vedea și în rata mică de vaccinare a Bulgariei (doar aproximativ 25 la sută din populație este vaccinată).

În ultimii ani de mandat ca premier, asemănările între Boiko Borisov și Todor Jivkov au devenit din ce în ce mai vizibile, mai ales că GERB a pus mâna pe toate activele statului, pe primării și toate oportunitățile comerciale (în 2021 diverși oameni de afaceri au continuat să susțină că sunt șantajați de membri GERB). Pozând în sigura soluție de viitor pentru Bulgaria și apropiindu-se de oamenii de rând, preferând să viziteze satele mici în loc să dea interviuri la televiziuni, Borisov a rămas mult timp în funcție, oprit doar de setea de schimbare a poporului și de neputința lui de a controla fiecare controversă care a vizat partidul său. „În fiecare zi, ziarele titrează subiecte năucitoare care seamănă mai degrabă cu intriga unui serial cu mafioți de pe Netflix decât cu evenimente reale care au loc într-un stat membru al Uniunii Europene”, scria Politico în luna iunie.

Din albumul foto „El sparge, taie, varsă” de Nikola Mihov, care pune citate ale fostului premier Boyko Borissov alături de imagini ale fostului lider comunist, Todor Jivkov, pentru a evidenția asemănările dintre ei.

Înțelegerea climatului politic din Bulgaria este o provocare, explicația fiind că țara arată într-un fel din afară, și cu totul altfel în interior. Borisov de multe ori a părut binevoitor și neconflictual în întâlnirile internaționale, folosind un ton mult mai dur și mai populist în ieșirile de pe plan intern. Aliații lui neoficiali de la Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți sunt adesea văzuți drept liberali în afară, deși pe plan intern sunt extrem de controversați: în 2021, membrul DPS și fostul patron de trust media și oligarh Delian Peevski a fost sancționat în baza Legii Magnitski de Biroul de control al activelor străine din cadrul Trezorerie SUA, iar o parte din bunurile sale au fost înghețate. De asemenea, numele său figurează în dezvăluirile Pandora Papers.

În 2020-2021, reputația GERB a scăzut vertiginos, iar Borisov a intrat în modul de supraviețuire.

Cum arată Bulgaria la final de 2021

Bulgarii au votat nu mai puțin de cinci ori în acest an – de trei ori în alegeri generale în urma rezultatelor neconcludente și în două runde de alegeri prezidențiale.

Reputația lui Borisov a fost serios șifonată în alegerile generale din aprilie când GERB a câștigat alegerile la diferență foarte mică față de ITN („Există un astfel de popor”), un partid înființat recent de animatorul TV și cântărețul Slavi Trifonov, pierzând pentru prima dată lupta în Sofia, câștigată de Bulgaria Democrată. GERB s-a izolat într-un parlament dominat de partidele de opoziție, deși foarte fragmentat. La alegerile cu repetiție, Există un astfel de popor a obținut o victorie istorică. Cu toate acestea, faptul că nu a reușit să formeze o coaliție de guvernare i-a făcut pe mulți să-l vadă ca pe un partid haotic fără nicio viziune pe termen lung.

Între timp, cabinetul interimar numit de președintele Radev a căpătat tot mai multă încredere publică pentru dorința de a expune și a repara toate neregulile comise de GERB. Doi dintre foștii miniștri interimari, antreprenorii Kiril Petkov și Assen Vassilev, au înființat partidul „Continuăm schimbarea” (PP). Deși majoritatea sondajelor de opinie indicau faptul că partidul anti-corupție va fi ales în noul Parlament, nimeni nu a putut anticipa faptul că va obține cel mai mare număr de voturi, devenind principala forță politică din Parlament. PP a câștigat 25,67 la sută din voturi, GERB situându-se pe locul doi.

Din dorința de a da dovadă de transparență, partidul a difuzat live mai multe discuții privind formarea unei coaliții de guvernare împreună cu Bulgaria Democrată, Partidul Socialist Bulgar și Există un astfel de popor. Luni, coaliția a preluat oficial puterea, punând capăt crizei politice deocamdată, în timp ce Borisov, GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți au intrat pentru prima dată în opoziție. O parte din retorica PP seamănă cu promisiunile făcute de politicienii anilor 2000 – o strategie care va aduce acasă bulgarii din diasporă prin crearea de condiții de muncă și de trai mai bune și prin stoparea migrației valorilor.

„Statul este dominat de interesele oligarhilor în așa măsură, încât redobândirea lui, bucată cu bucată, va fi o mare schimbare”, scrie analistul politic Anna Kraseva în ziarul Capital Weekly. „Ideea nu este să creăm o nouă oligarhie care s-o înlocuiască pe cea actuală. Aceasta este schimbarea profundă pe care o așteaptă cetățenii”.

„Bulgaria va fi o cu totul altă țară peste patru ani”, a declarat luni co-președintele PP, Premierul Kiril Petkov. Partidul pare că va continua relația bună pe care o are cu președintele Rumen Radev, recent reales pentru un nou mandat, consolidându-și astfel poziția de putere.

În privința lui Borisov, tinerii alegători poate că simt acum exact ce au simțit și cei care au votat pentru prima dată la începutul anilor 90: o figură autoritară care a eclipsat toată clasa politică ani de-a rândul iese brusc din lumina reflectoarelor. La fel ca moștenirea Partidului Comunist Bulgar, trecutul GERB într-o mare măsură poate fi o sursă de controverse și investigații mult timp de-acum înainte.


Alte articole
Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.

Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei

Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei

Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.

Svetoslav Todorov

15 Dec 2021
Svetoslav Todorov

Timp de citire: 11 min
  • Cu o nouă coaliție de guvernare care promite reforme substanțiale, Bulgaria pare să se îndrepte către o schimbare. Este promisiunea unui nou început, după un deceniu marcat de dominația GERB și suspiciuni de corupție. Pentru generația tânără, ar putea fi un nou moment 1989.
  • La o privire mai atentă, coaliția condusă de partidul nou înființat, „Continuăm schimbarea”, câștigătorii alegerilor din 14 noiembrie ca urmare a guvernării interimare din 2021, aduce aminte de ascensiunea rapidă a altor formațiuni nou-create, care au dat oamenilor speranță, au integrat oameni cu studii în străinătate întorși în țară pentru a produce o schimbare, dar care au ieșit din politică cu reputația profund știrbită.
  • În mod ciudat, în 2021 Bulgaria pare să fi dat ceasul înapoi la momentul 1989 și să îi fi întors spatele unei clase politice represive, în căutarea de noi eroi care să dea garanții ferme că vor aduce schimbarea mult-așteptată. Viziunea democrației în Bulgaria a produs tendințe de vot instinctive și o memorie istorică scurtă în rândul unei societăți neîncrezătoare.
  • În ultimii ani de mandat ca premier, asemănările între Boiko Borisov și Todor Jivkov au devenit din ce în ce mai vizibile, mai ales că GERB a pus mâna pe toate activele statului, pe primării și toate oportunitățile comerciale (în 2021 diverși oameni de afaceri au continuat să susțină că sunt șantajați de membri GERB).
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova
Gas bucket challenge: cum e instrumentată de ruși și opoziție criza energetică din Republica Moldova

Pe rețelele de socializare din Republica Moldova s-a văzut în ultima perioadă o adevărată explozie de fotografii ale facturilor la gaze post-scumpiri. Creșterile de preț și criza energetică sunt reale, iar Moscova și opoziția le folosesc pentru a submina guvernarea pro-europeană și reformele acesteia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
17 Jan 2022
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei
Criza din Ucraina: de ce un război nu e în avantajul Rusiei

Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Jan 2022
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan
Ce ar putea învăța moldovenii despre „vectorul estic” din criza din Kazahstan

Criza din Kazahstan ar putea să îi convingă pe moldoveni, odată pentru totdeauna, că modelul propus în spațiul dominat de Rusia este unul falimentar și că trebuie să înceteze să oscileze între „vectorul estic” și cel occidental

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
10 Jan 2022
Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi
Scandalul Djokovic: o poveste cu politicieni, anti-vacciniști și naționaliști sârbi

Scandalul Djokovic trece dincolo de sport sau de politici sanitare. Este totodată un episod al disputelor politice interne ale Australiei și un pretext de victimizare pentru anti-vacciniști și naționaliștii sârbi.

Vuk Velebit
Vuk Velebit
07 Jan 2022