Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Cehia: cu ochii pe președinție

Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky primește certificatul său de numire de la președintele ceh Milos Zeman la Lany Chateau, Republica Cehă, 17 decembrie 2021.
©EPA-EFE/Simanek Vít / POOL  |   Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky primește certificatul său de numire de la președintele ceh Milos Zeman la Lany Chateau, Republica Cehă, 17 decembrie 2021.

În Republica Cehă, transferul de putere a ajuns la final. Președintele Miloš Zeman a învestit toți membrii cabinetului lui Petr Fiala, iar guvernul a primit votul de încredere al Camerei Deputaților după lungi discursuri care s-au întins pe parcursul a 24 de ore. Deși situația de pe scena politică pare că în sfârșit s-a mai liniștit, cu siguranță efectul nu va fi de lungă durată. Peste aproximativ un an vor avea loc alegeri prezidențiale, iar numele primilor candidați care își doresc să-i succeadă președintelui Miloš Zeman la Cetatea prezidențială din Praga au început deja să apară în spațiul public. În mod cert, noul șef al republicii va afecta opțiunile în materie de politică externă ale Cehiei.

Președintele nu are puteri deosebite în virtutea sistemului constituțional din Cehia, însă funcția îi conferă o influență deosebită. Președintele joacă un rol central în formarea guvernului. El numește generalii, judecătorii, șefii instituțiilor-cheie și noii ambasadori. Conform Constituției, președintele „este reprezentantul republicii la nivel extern”, și deși politica externă este prerogativul guvernului, președintele participă activ la elaborarea ei.

În definitiv, măsura în care președintele poate afecta poziționarea externă a statului depinde în principal de cât de puternic este guvernul și cât de mult îi permite președintelui să se amestece în politicile sale.

Președintele în exercițiu, Miloš Zeman, a reușit nu doar să-și lase amprenta asupra politicii externe a Cehiei, mai ales în perioada primului său mandat, ci și să determine o întoarcere simbolică de la abordarea introdusă de Havel în anii 90 (o orientare către structurile occidentale și americane și o afinitate pentru legislația drepturilor omului) la o politică a pragmatismului care pune accentul pe diplomația economică în relațiile internaționale. În viziunea lui Zeman, noua politică a presupus o reorientare către Rusia și China. La început, Zeman a avut succes, asta și datorită Partidului Social Democrat, aflat la guvernare pe atunci și care era foarte apropiat Chinei. Politica lui Zeman și-a atins cel mai probabil apogeul în 2016, când președintele Chinei, Xi Jinping, a vizitat Republica Cehă. A avut parte de o primire maiestuoasă. Vizita lui Jinping a fost însoțită și de promisiunea unor mari investiții chineze. Aproape niciuna din investițiile promise nu s-a realizat. Beijingul a fost extrem de ferm în raporturile cu Praga, iar în prezent relația a ajuns într-un impas. Relațiile cu Rusia, un alt palier al polticii externe promovat de Zeman, s-au deteriorat chiar și mai mult. În urma dezvăluirilor apărute în presă vizavi de atacul serviciului de informații GRU la un depozit de muniție din localitatea Vrbětice, cele două țări și-au expulzat reciproc zeci de diplomați iar relația politică dintre ele este practic inexistentă.

După ce a fost reales pentru al doilea mandat în 2018, Miloš Zeman și-a limitat deplasările și activitatea în general. După ce a fost spitalizat anul trecut, a anunțat că nu va mai efectua vizite externe cu avionul până la finalul mandatului. Într-o oarecare măsură, acest lucru lasă mână liberă guvernului pro-occidental care a preluat puterea în ultimele săptămâni. Însă nu în totalitate. Zeman mai întâi a încercat să evite acordarea portofoliului de externe lui Jan Lipavsky, nominalizat de către partidul liberal al Piraților. Președintele și-a motivat opoziția față de desemnarea politicanului în vârstă de 36 de ani, spunând că acesta nu susține Israelul suficient și nu dispune de pregătirea necesară pentru a ocupa această funcție (Lipavsky are doar diploma de licență trecută în CV). În cele din urmă, președintele și-a revizuit poziția, deși continuă să-și exprime reținerea în privința noului ministru de externe. La ora actuală, președintele a declarat că nu intenționează să abordeze teme de politică externă împreună cu noul ministru și dorește să le discute doar cu premierul Petr Fiala. În trecut, președintele a avut consultări cu toți oficialii cu răspundere constituțională în materie de politică externă, inclusiv cu ministrul de externe.

Miloš Zeman mai are aproximativ un an de mandat, iar clasa politică este deja profund preocupată de persoana care va ocupa fotoliul prezidențial. Pentru guvern, este extrem de important ca noul șef de la cetatea prezidențială din Praga să fie deschis unei colaborări.

Cu toate acestea, nu este chiar simplu pentru guvern să se asigure că președinția va reveni unuia din candidații pe care îi susține. Începând cu 2013, președintele Cehiei este ales la finalul a două scrutine la care participă toți cetățenii cu drept de vot, astfel încât este nevoie de alegerea unei persoane publice care să obțină suficient sprijin din partea populației, și în același timp să nu descurajeze oamenii prea mult. Poate fi un aspect problematic pentru partidele politice dealtfel puternice, deoarece alegerile prezidențiale funcționează în mod diferit de cele parlamentare.

Niciunul din partidele principale nu și-a anunțat în mod oficial propriul candidat încă, deși se vehiculează deja unele nume foarte interesante care pot influența modul în care se va desfășura campania electorală.

Un posibil candidat este Andrej Babiš, fost prim-ministru și liderul mișcării ANO, în prezent cel mai mare partid de opoziție și cel mai puternic din camera inferioară a Parlamentului. Deși Babiš nu a confirmat deocamdată că va candida, nici nu a exclus această posibilitate. Și-a cumpărat deja o rulotă auto și face pregătiri pentru o campanie de contact.

Un alt candidat posibil, care încă nu și-a anunțat candidatura, este Miroslav Kalousek, fost președinte al partidelor Creștinilor Democrați și TOP 90.

Cei doi posibili candidați sunt complet diferiți din punct de vedere politic, însă au în comun faptul că amândoi sunt personalități divizante și polarizante – se bucură de sprijinul unor votanți extrem de loiali, însă sunt respinși de o parte importantă a electoratului.

Au mai fost vehiculate și alte nume asociate partidelor politice – senatorul și fostul președinte al Partidului Democrat Civic (ODS), Miroslava Němcová, și președintele Senatului, Miloš Vystrčil, la rândul lui membru al ODS. Niciunul din ei nu și-a lansat în mod public candidatura.

Petr Pavel, fostul Șef al Statului Major al Forțelor Armate Cehe și  fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, este și el văzut ca posibil favorit.

Potrivit unui sondaj intern realizat la comanda coaliției de guvernare Spolu (Împreună), generalul Pavel este cotat cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile. Conform ultimelor informații publicate de cotidianul Denik N, dacă va candida, fostul premier Babiš are la ora actuală cele mai mari șanse de a ieși câștigător în prima rundă. În a doua rundă de alegeri însă, dintre toți candidații sus-menționați, doar Pavel îl poate învinge. Astfel, partidele de guvernare se confruntă cu o dilemă – să nominalizeze propriul candidat pentru alegerile prezidențiale, sau să susțină un candidat civic cu șanse mai mari? În plus, Pavel a anunțat deja că nu intenționează să candideze cu sprijinul vreunui partid politic, ci că se va baza pe un număr suficient de semnături din partea cetățenilor.

Se poate presupune că toți acești candidați (cu excepția lui Babiš) vor avea o relație corectă cu actualul cabinet al lui Petr Fiala. Toți candidații sunt pro-occidentali. Până și fostul premier Babiš, care înaintea alegerilor de anul trecut folosea activ o retorică anti-migraționistă virulentă și care nu se ferește să critice Uniunea Europeană de pe poziții populiste, nu a contestat niciodată apartenența Republicii Cehe la organizațiile occidentale.

Se pare astfel că, după alegerile prezidențiale, politica externă a Cehiei poate deveni mai predictibilă și mai pro-occidentală la toate nivelurile pentru o perioadă de timp.

Totuși, trebuie subliniat faptul că nu cunoaștem încă toți candidații și nu toate persoanele menționate își vor depune efectiv candidaturile. Astfel, orice speculație în privința rezultatului este foarte prematură.

Propaganda de Razboi
Alte articole
Talibanii câștigă războiul din Afganistan. Ce s-a întâmplat și la ce ne putem aștepta?

Talibanii câștigă războiul din Afganistan. Ce s-a întâmplat și la ce ne putem aștepta?

Talibanii au cucerit, din nou, Afghanistanul, la aproape 20 de ani după ce fuseseră alungați în urma unei intervenții a Statelor Unite. Cum de a fost acest lucru posibil și, mai ales, ce ne așteaptă?

Refugiații: o criză cu substrat

Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău?

Republica Moldova se află în fața unei șanse istorice, după ce pro- reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția. Perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european, despre care într-o formă sau alta, se vorbește de trei decenii la Chișinău, poate deveni ireversibil.

Michael Švec

20 Jan 2022
Michael Švec

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
  • Având în vedere problemele de sănătate persistente ale președintelui Miloš Zeman, aflat la ultimul an de mandat, cehii au început deja să studieze posibili candidați la funcția de președinte. Alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea să finalizeze schimbarea demarată odată cu scrutinul parlamentar din 2021 și să aducă Cehia înapoi în tabăra pro-occidentală.
  • Președintele în exercițiu, Miloš Zeman, a reușit nu doar să-și lase amprenta asupra politicii externe a Cehiei, mai ales în perioada primului său mandat, ci și să determine o întoarcere simbolică de la abordarea introdusă de Havel în anii 90 (o orientare către structurile occidentale și americane și o afinitate pentru legislația drepturilor omului) la o politică a pragmatismului care pune accentul pe diplomația economică în relațiile internaționale. În viziunea lui Zeman, noua politică a presupus o reorientare către Rusia și China.
  • După ce a fost reales pentru al doilea mandat în 2018, Miloš Zeman și-a limitat deplasările și activitatea în general. După ce a fost spitalizat anul trecut, a anunțat că nu va mai efectua vizite externe cu avionul până la finalul mandatului. Într-o oarecare măsură, acest lucru lasă mână liberă guvernului pro-occidental care a preluat puterea în ultimele săptămâni.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022