Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

America, de la președintele-mistificator la președintele-corector

Biden

De-a lungul întregii campanii electorale, Joe Biden a anunțat că imediat ce va ajunge la Casa Alba va anula unele dintre cele mai controversate decizii luate de Donald Trump, de la retragerea din Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice la interzicerea accesului cetățenilor unor țări musulmane în Statele Unite – și s-a ținut de cuvânt. Se așteaptă și o înăsprire a tonului față de Rusia, un nou dezgheț al relațiilor cu Cuba și chiar și o revenire a Statelor Unite în Acordul nuclear cu Iranul, deși aceasta din urmă va fi ceva mai complicată. Este vorba, în mare măsură, de inițiative și politici ale administrației Obama pe care Donald Trump le-a anulat sau le-a inversat în cei patru ani în care s-a aflat la putere. La ceremonia de învestire a lui Biden s-a vorbit mult despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau în urmă cu patru ani, când Donald Trump a preluat putere. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America, de la oamenii, faptele și întâmplările care i-au marcat istoria, la instituțiile, monumentele și scrierile care i-au glorificat-o.

Realitatea alternativă a epocii Trump

Președinția lui Donald Trump a început sub semnul „faptelor alternative”, formula celebră folosită la doar două zile după învestire de consiliera sa, Kellyanne Conway. Aceasta îl apărase pe purtătorul de cuvânt al noului președinte, Sean Spicer, care afirmase că la ceremonia de învestire asistaseră un număr record de persoane și criticase mass-media pentru că scrisese că prezența fusese mult mai mare la Obama, în 2009. Pentru Spicer și Conway nu a contat că presa a demontat cu ușurință aceste afirmații: în universul Trump, faptele sunt prea puțin relevante atunci când interesul președintelui cere o altă realitate. Oamenii lui Trump au prezentat nenumărate „fapte alternative”, dar cel care a dat tonul a fost chiar președintele: Washington Post a identificat 30 558 de afirmații false sau înșelătoare făcute de Donald Trump de-a lungul președinției sale, din prima zi până pe 19 ianuarie 2021. Până și wikipedia are o pagină specială dedicată neadevărurilor lui Trump, începând cu afirmații făcute cu mulți ani înainte de a deveni președinte al Statelor Unite. Prima minciună a președinției a fost una ridicolă – Trump a afirmat că nu plouase la ceremonia de învestire, deși aceasta fusese transmisă în direct și întreaga lume văzuse ploaia – și s-a încheiat cu cea potrivit căreia a câștigat alegerile, care a fost repetată până când simpatizanții președintelui au decis că nu pot să permită ca acestuia să i se facă o nedreptate și au luat cu asalt Capitoliul pentru a bloca validarea victoriei lui Joe Biden. Acești extremiști au reprezentat doar o mică parte dintr-o masă mult mai mare: peste 74 de milioane de americani l-au votat pe Donald Trump, fie pentru că au crezut în realitatea alternativă a acestuia, fie pentru că nu le-a păsat de ce a zis președintele atât timp cât le-a reprezentat interesele, fie pentru că varianta cealaltă, reprezentată de Biden, li s-a părut mai rea. Iar acești 74 de milioane de americani s-au mobilizat pentru Donald Trump în condițiile unei economii lovite serios de o pandemie pe care acesta nu a știut cum să o gestioneze; este greu de spus ce s-ar fi întâmplat dacă țara ar fi fost în situația în care era înainte de apariția SARS-CoV2.

Parada simbolurilor în orașul-fortăreață

Mulțimilor imaginare de la învestirea lui Donald Trump le-a fost contrapus imaginarul pe care îl reprezintă simbolurile. Prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite, Kamala Harris, a depus jurământul în fața primei judecătoare hispanice a Curții Supreme, Sonia Sotomayor. Jurământul de credință a fost citit de Andrea Hall, prima negresă-căpitan de pompieri în Georgia, un stat tradițional republican din sud care a votat acum pentru Biden. Au fost menționați cei mai importanți președinți din istoria țării, George Washington și Abraham Lincoln. Joe Biden a amintit în discursul său despre Războiul Civil și mișcarea sufragetelor, Martin Luther King și eroii îngropați în cimitirul militar Arlington.  S-a vorbit despre „Republica noastră”, Capitoliul ca templu al democrației americane și popor. „Voința poporului a fost auzită, voința poporului a fost ascultată [...] și democrația a învins” a zis noul președinte al țării. Poporul a privit, însă, de la distanță, la televizor: în locul oamenilor, pe National Mall au fost aproape 200 de mii de steaguri. Noua administrație nu a vrut să scoată câteva sute de mii de persoane în stradă în condițiile în care Biden a denunțat constant greșelile făcute de Trump în pandemie și a promis că în clipa în care va prelua conducerea va lua o serie de măsuri pe care fosta administrație le-a evitat. Au contat, evident, și riscurile de securitate – învestirea a avut loc la exact două săptămâni de la asaltul asupra Capitoliului, interval în care s-a vorbit constant despre pericolul unor noi violențe și despre intenția unor grupuri de a organiza proteste armate.

Și pentru că America înseamnă și showbiz, acesta și-a adus și el aportul la parada simbolurilor. Lady Gaga a intonat „Star Spangled Banner”, apărând pe esplanadă la brațul unui pușcaș marin, îmbrăcată cu o tunică și cu o uriașă broșă în formă de porumbel, mai degrabă unul al kitschului decât al păcii. După ce Kamala Harris a depus jurământul, un alt militar a condus-o pe Jennifer Lopez, care a cântat „This Land Is Your Land”, imnul lui Woody Guthrie despre inechitate socială, și parcă e un pic ironică antiteza dintre Guthrie, care a scris piesa după ce ani de zile rătăcise printr-o Americă bântuită de mase de sărăci în căutarea unui trai decent, și diva cu cercei cu diamante și brățări cu perle, care a interpretat-o în inima establishmentului.

Un establishment păzit de o întreagă armată – 25 000 de mii de militari din Garda Națională, mai mulți decât Statele Unite au în prezent în Afghanistan, Irak și Siria la un loc. Iar aceștia doar au suplimentat forțele de ordine civile, prezente, de asemenea, în număr mare. Washingtonul a fost în ziua învestiturii o adevărată fortăreață. Și această mobilizare extraordinară poate fi, sau poate deveni, un simbol – pentru unii al forței unei Republici care renaște, pentru alții al regimului care l-a alungat pe omul anti-sistem și acum se ascunde de popor în spatele armelor.  

Tags: Statele Unite, Joe Biden, Donald Trump
Carte recomandata
Alte articole
Problemele de mediu ale Bulgariei arată de ce este țara în cădere liberă

Problemele de mediu ale Bulgariei arată de ce este țara în cădere liberă

Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.

Polonia: Should I Stay or Should I Go?

Polonia: Should I Stay or Should I Go?

Guvernul polonez amplifică conflictul cu Bruxelles, iar polonezii ies în stradă pentru a susține apartenența la UE. Dacă ne uităm însă mai îndeaproape la ce se întâmplă, pare că lucrurile nu sunt chiar așa de simple cum și-ar dori presa occidentală să fie.

Republica Moldova: Războiul anticipatelor

Republica Moldova: Războiul anticipatelor

În Republica Moldova au eșuat două tentative de a se învesti un nou guvern și au trecut mai mult de trei luni de la demisia precedentului, astfel încă, teoretic, s-au întrunit circumstanțele pentru a dizolva Parlamentul și a declanșa alegeri anticipate, pe care toate partidele din legislativ au spus că le doresc. Însă, ca de obicei, în Republica Moldova niciodată negrul nu e doar negru, iar albul - alb de tot.

Cătălin Gomboș

21 Jan 2021
Cătălin Gomboș

Timp de citire: 5 min
  • La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.
  • În universul Trump, faptele sunt prea puțin relevante atunci când interesul președintelui cere o altă realitate. Oamenii lui Trump au prezentat nenumărate „fapte alternative”, dar cel care a dat tonul a fost chiar președintele: Washington Post a identificat 30 558 de afirmații false sau înșelătoare făcute de Donald Trump de-a lungul președinției sale, din prima zi până pe 19 ianuarie 2021
  • Mulțimilor imaginare de la învestirea lui Donald Trump le-a fost contrapus imaginarul pe care îl reprezintă simbolurile. Joe Biden a amintit în discursul său despre Războiul Civil și mișcarea sufragetelor, Martin Luther King și eroii îngropați în cimitirul militar Arlington. S-a vorbit despre „Republica noastră”, Capitoliul ca templu al democrației americane și popor. „Voința poporului a fost auzită, voința poporului a fost ascultată [...] și democrația a învins” a zis noul președinte al țării. Poporul a privit, însă, de la distanță, la televizor: în locul oamenilor, pe National Mall au fost aproape 200 de mii de steaguri
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Oct 2021
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Oct 2021
Semne rele dinspre Orient
Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Oct 2021
Polonia: Should I Stay or Should I Go?
Polonia: Should I Stay or Should I Go?

Guvernul polonez amplifică conflictul cu Bruxelles, iar polonezii ies în stradă pentru a susține apartenența la UE. Dacă ne uităm însă mai îndeaproape la ce se întâmplă, pare că lucrurile nu sunt chiar așa de simple cum și-ar dori presa occidentală să fie.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
13 Oct 2021