Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

100 de zile de guvern pro-european în Republica Moldova: bile albe și negre

100 de zile de guvern pro-european în Republica Moldova: bile albe și negre
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Prim-ministrul Natalia Gavriliță în cadrul unui briefing după ședința de guvern din clădirea executivului de la Chișinău, Moldova, 19 august 2021.

Guvernul PAS a marcat 100 de zile de la învestire prin publicarea unui raport de activitate în care, de-a lungul a 35 de pagini și 148 de puncte, își prezintă realizările. Printre cele mai importante se numără majorarea pensiilor, aduse la un minim de 2.000 de lei moldovenești (circa 100 de euro) și a altor indemnizații, rezolvarea crizei gazelor, restabilirea liniilor de finanțare cu UE și FMI și o serie dialoguri cu multe state europene. Per total, executivul de la Chișinău a performat, însă există și o serie de aspecte la care s-a plusat exagerat, iar lucrurile nu stat chiar atât de bine cum sunt prezentate de raportul menționat.

Rezolvarea crizei gazelor, mai degrabă un succes al Moscovei decât al Chișinăului

În primul rând, rezolvarea crizei gazelor nu a fost nici pe de parte o reușită, ci mai degrabă un acord semnat cu mâna răsucită la spate de către Gazprom. Republica Moldova a dansat după cum i-a cântat Gazpromul, deși ar fi putut să negocieze mai ferm. Experții pe energie de la Chișinău au susținut că Rusia nu deținea toate atuurile și a blufat ca la o partidă de poker. În primul rând, Moscova nu și-ar fi putut lăsa cei peste 220.000 de cetățeni pe care îi are în Transnistria să înghețe, în condițiile în care singura conductă de gaze care ajunge în regiunea transnistreană vine dinspre zona controlată de autoritățile de la Chișinău.

Mai mult, fără gaze nu putea funcționa nici centrala de la Cuciurgan, care produce energie electrică pe care o vinde Chișinăului, valoarea totală a acesteia reprezentând circa o treime din bugetul regimului separatist de la Tiraspol. Închiderea centralei nu numai că ar fi lăsat în beznă și toată Transnistria, dar ar mai fi și cauzat grave probleme de finanțare pentru regimul separatist de la Tiraspol.

După miliarde de dolari băgate în ultimii 30 de ani de către ruși în Transnistria, nemaivorbind de avantajul strategic oferit de acest avanpost în regiune, este greu de crezut că Moscova ar fi lăsat Transnistria să se prăbușească și să se arunce în brațele Chișinăului. De altfel, premierul Natalia Gavriliță i-a și avertizat pe transnistreni că, în eventualitatea sistării contractului cu Gazprom și cumpărării gazelor de pe piețele libere, vor trebui să achite în avans pentru livrările de gaze. Așadar, în toată criza energetică, Rusia nu putea bate cu pumnul în masă după bunul plac.

În ciuda acestor realități, Guvernul de la Chișinău a semnat un contract pe cinci ani cu Gazprom care are o serie de dezavantaje. În primul rând, vorbim de un preț foarte mare de achiziție de circa 450 de dolari per mia de metri cubi în noiembrie și circa 400 de dolari pentru decembrie. Formula de calculare a prețului este în continuare un secret, care nu va face decât să îi permită Gazpromului să își continue șantajul energetic.

În cadrul raportului, Guvernul afirmă că a „gestionat competent criza dificilă a gazelor naturale” și că „Republica Moldova a obținut un preț de două ori mai mic decât prețul actual de pe piețele europene”. Este vorba despre prețurile de pe piețele libere de energie, dar aici vorbim de un contract pe termen lung care în niciun caz nu trebuie raportat la prețurile exagerate existente acum pe piață care vor scădea treptat după luna decembrie a acestui an.

Cosmetizarea afacerii cu Gazprom ca fiind una buna nu este una benefică. Mai mult, pe lângă prețul mare la gaze pe care s-a bătut palma pe cinci ani la Sankt Petersburg, acum Republica Moldova ar putea să plătească și compensații cetățenilor care se confruntă cu o factură mărită de două și jumătate de la 4,29 la 11,08 lei moldovenești (circa 0,55 euro) pe un metru cub de gaz.

Ministrul Muncii, Marcel Spătari, estima că Republica Moldova va trebui să plătească în perioada următoare compensații de circa 10 miliarde de lei moldovenești (circa 500 de milioane de euro), iar numai în primă fază Guvernul a alocat 1,6 miliarde de lei (cica 80 de milioane de euro). Așadar, numai această primă tranșă de compensații depășește deja cei 60 de milioane de euro dați de UE ca ajutorul pentru criza gazelor.

Mai mult, contractul cu Gazprom va amâna cel puțin un an liberalizarea pieței gazelor în Republica Moldova, mai precis Pachetul III energetic din Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, deoarece deja a fost stabilit volumul de gaz pe care Gazprom îl va livra până în octombrie 2022.

Transnistria, eșec pe linie

O altă chestiune trecută la capitolul succese este dosarul transnistrean. E drept, pe ultima pagina a raportului, dar pe acest segment a fost un eșec de sus până jos. Numirea lui  Vlad Kulminschi ca vicepremier pentru Reintegrare a adus zero rezultate în negocierea cu partea transnistreană, iar situația este aproape la fel cum era în urmă cu doi ani, înainte de începutul pandemiei.

În primul rând, mandatul acestui vicepremier, care de altfel a demisionat în urmă cu circa două săptămâni, invocând motive personale, a debutat cu o criză în care Chișinăul încerca să facă lobby pe lângă Kiev pentru a nu bloca intrarea mașinilor cu numere transnistrene pe teritoriul său. Ministerul Afacerilor Externe s-a văzut pus în situația în care, la ordinul Biroului de Reintegrare condus de Kulminschi, să ceară Kievului să permită și după 1 septembrie accesul automobilelor cu numere emise de regimul separatist, deși transnistrenii pot să înmatriculeze de circa doi ani autovehicule cu numere neutre, care le-ar da dreptul de a participa la traficul internațional.

Un al doilea rateu al lui Kulminschi a fost prima negociere de la Moscova din 21-22 octombrie cu Gazprom, unde ministrul nu a reușit nimic, în ciuda relațiilor bune pe care toată lumea presupunea că le are și la Moscova.

Nu în ultimul rând, plecarea intempestivă a lui Kulminschi din poziția de vicepremier s-a făcut chiar înaintea negocierilor din formatul 5+2 pe dosarul transnistrean ce ar fi trebuit să aibă loc la Stockholm, Suedia, pe 2-3 noiembrie, în condițiile în care părțile și mediatorii din acest format nu se mai întâlniseră de mai bine de doi ani, de la Bratislava din 2019.

Alte probleme ignorate de raport: reforma justiției, amenințările dinspre Ucraina

Actuala guvernare nu a reușit să se rupă de „tele-justiția” cu care obișnuise regimul oligarhului Plahotniuc; din acest punct de vedere, episodul reținerii procurorului general, Alexandr Stoianoglo, a amintit de reținerea fostului premier Vlad Filat direct din Parlament în toamna lui 2015.

O altă problemă ține de votarea în Parlament a unor magistrați cu probleme de integritate precum președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, și magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Ghenadie Plămădeală. La începutul acestei luni, ambii au fost promovați la Curtea Supremă de Justiție, fapt ce a stârnit critici acide din partea presei și a opoziției.

De asemenea, promovarea verișoarei Maiei Sandu, Anastasia Taburceanu, în funcția de purtător de cuvânt al Guvernului nu a transmis un semnal bun cu privire la intențiile PAS, care înainte de alegeri promisese că va pune punct clientelismului și cumetriilor din sistemul public.

Nu în ultimul rând, Republica Moldova continuă să ducă o politică a struțului care bagă capul în nisip în privința situației Nistrului, care-i asigură circa 80% din apa sa potabilă.

Deși jurnaliștii de investigații au arătat tot timpul că Ucraina nu respectă Convenția de la Espoo și își continua planurile de amenajare a Nistrului pe partea sa de frontieră la granița cu Republica Moldova pentru a extinde capacitățile centralei de la Novodnestrovsk, guvernul de la Chișinău continuă să aibă o atitudine relativ impasibilă în această chestiune vitală pentru țară.

Efectele lucrărilor și controlului asupra Nistrului sunt deja devastatoare în zona barajului de la Naslavcea. Republica Moldova nu primește un flux constant al apei, fapt ce afectează grav debitul fluviului și apoi flora și fauna din Nistru, după ce a pierdut acum circa 10 ani controlul barajului în guvernarea lui Vlad Filat.

Partea ucraineană s-a lansat într-un proces birocratic și de fațadă de negocieri cu Republica Moldova, în timp ce Kievul își continuă nestingherit lucrările de amenajare a albiei Nistrului. Cu toate acestea, întâlnirea celor două părți, organizată pe 28-29 octombrie 2021, în Republica Moldova (la Orhei), a fost trecută la capitolul realizări.

Omisiunile din raport – un semnal de alarmă

Guvernul Nataliei Gavriliță a performat mai mult decât multe cabinete anterioare, dar există și o serie de restanțe, lipsă de experiență și chiar încălcări flagrante ale promisiunilor din campania electorală. Raportul primelor o sută de zile de guvernare trage un semnal de alarmă, nu prin ce conține ci prin ceea ce nu a fost trecut în el.

Important este ca cei de la putere să rămână cu picioarele pe pământ și să lucreze la acele reforme dificile pentru a profita de acest val de simpatie și deschidere pro-europeană din partea populației. Este nevoie ca ei să ducă până la capăt reformele atât de necesare pentru modernizarea țării și scoaterea ei din subsolurilor clasamentelor la toate capitolele în Europa. Primele o sută de zile abia dacă reprezintă un început într-un proces care va dura ani de zile.


Alte articole
Haosul de la granițele Poloniei

Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

Bosnia și Herțegovina: gaura neagră a Europei

La mai bine de un sfert de secol de la încheierea războiului din Bosnia-Herțegovina, țara încă reprezintă un „proiect neterminat”, fiind mai coruptă, mai puțin stabilă și mai puțin dezvoltată decât celelalte țări din fosta Iugoslavie.

Timp de citire: 7 min
  • Guvernul PAS a marcat 100 de zile de la învestire prin publicarea unui raport de activitate în care își prezintă realizările. Per total, executivul de la Chișinău a performat, însă lucrurile nu stau chiar atât de bine cum sunt prezentate de raportul menționat.
  • Rezolvarea crizei gazelor nu a fost nici pe de parte o reușită, ci mai degrabă un acord semnat cu mâna răsucită la spate de către Gazprom. Republica Moldova a dansat după cum i-a cântat Gazpromul, deși ar fi putut să negocieze mai ferm.
  • O altă chestiune trecută la capitolul succese este dosarul transnistrean. E drept, pe ultima pagina a raportului, dar pe acest segment a fost un eșec de sus până jos. Numirea lui Vlad Kulminschi ca vicepremier pentru Reintegrare a adus zero rezultate în negocierea cu partea transnistreană, iar situația este aproape la fel cum era în urmă cu doi ani, înainte de începutul pandemiei.
  • Actuala guvernare nu a reușit să se rupă de „tele-justiția” cu care obișnuise regimul oligarhului Plahotniuc; din acest punct de vedere, episodul reținerii procurorului general, Alexandr Stoianoglo, a amintit de reținerea fostului premier Vlad Filat direct din Parlament în toamna lui 2015. O altă problemă ține de votarea în Parlament a unor magistrați cu probleme de integritate.
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?
Democrații vs. autocrații: un nou Război Rece?

China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
01 Dec 2021
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate
Șicanele Rusiei arată de ce trebuie Moldova să își diversifice sursele de gaze și electricitate

La mai puțin de o lună de la semnarea unui nou contract pentru livrările de gaze, Moscova a arătat că știe cum să îl exploateze în favoarea sa. E clar că problemele Moldovei în domeniu nu s-au terminat, iar singura soluție de a ieși din acest impas pe termen mediu și lung este să își diversifice furnizorii.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
30 Nov 2021
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei
Criza lirei turcești și politicile islamo-conservatoare ale Ankarei

Prăbușirea lirei turcești este, în mare măsură, rezultatul politicilor Ankarei. Sunt politici tributare ideologiei islamo-conservatoare și tendințelor populist-autoritare ale regimului Erdögan, primul care contestă în mod serios viziunea lui Atatürk asupra statului.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
26 Nov 2021
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război
Belgrad: război al graffitiului în numele unui criminal de război

La zeci de ani după ce armele au tăcut în Bosnia, la Belgrad a început un nou tip de război între cei care insistă ca Serbia să-și asume trecutul pentru a putea privi către viitor și cei care încă mai sunt prinși în narațiunile naționaliste de pe vremea războiului din anii 90

Vuk Velebit
Vuk Velebit
24 Nov 2021