Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Dezinformare:

DEZINFORMARE: Republica Moldova are nevoie de un lider autoritar

Dezinformare

Controversatul politician Iurie Roșca încearcă să acrediteze ideea că un lider autoritar ar fi mai bun pentru Republica Moldova. Narațiunea este promovată de portavocea Kremlinului și este folosită pentru a ancora Moldova în zona spațiului estic, unde regimurile autoritare reprezintă norma.

ȘTIRE: „Cercetările sociologice arată că societatea moldovenească îi simpatizează pe personalitățile istorice și pe politicienii puternici, cum ar fi Ștefan cel Mare, Vladimir Putin sau Alexandr Lukașenko.  În același timp, din anul 2000 Moldova este o republică parlamentară. Unii analiști susțin că poporul țării noastre nu ar fi gata pentru o democrație parlamentară în formă pură. Unde este mijlocul de aur și au nevoie cetățenii de un stat autoritar? Răspunsul la aceste întrebări le-a dat în studioul Sputnik Moldova publicistul Iurie Roșca, care este și un veteran al politicii moldovenești.

"Moldova doar pare a fi o republică parlamentară, de fapt, în țara asta, întotdeauna cineva trebuie să șeful. Președintele țării sau premierul trebuie să întruchipeze puterea, să fie cartea de vizită, dar conștiința întregului popor. Bineînțeles, el nu trebuie să dezlocuiască justiția sau puterea legislativă, dar trebuie să fie un lider care are voință politică și abilități profesionale", a declarat Iurie Roșca.   

Potrivit lui, în acest sens, cel mai de succes șef de stat a fost al treilea președinte ale Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care, afirmă Roșca, venea la serviciu la ora 7 dimineața și pleca la 21:00. "În fiecare zi el citea personal sute de pagini din rapoartele Băncii Naționale, ale Ministerului de Finanțe, rapoarte privind situația din sectorul agricol", a precizat Iurie Roșca.

Fostul vicepremier a menționat că liderul națiunii nu poate fi cel care încearcă să-și subordoneze întreaga putere, ci cel care se bucură de autoritate, la spusele căruia se apleacă și oponenții politici, și majoritatea cetățenilor, chiar dacă mulți din această majoritate nu l-au votat. "Voronin avea această carismă, indicațiile lui erau executate de către subalterni. În alte situații - dacă președintele sau premierul nu se bucură de respect, dacă funcționarii muncesc în echipă, dar nu sunt disciplinați, nu poate fi vorba de randament", a declarat Iurie Roșca.

În concluzie, el a precizat că, bineînțeles, Voronin nu a fost un desăvârșit, el a comis și greșeli atunci când a exercitat mandatul de președinte. Dar, totodată Voronin rămâne un bun exemplu de consolidare a tuturor forțelor care atunci erau gata să contribuie la bunăstarea statului, a conchis Iurie Roșca.”

Realitate

NARAŢIUNI: 1. Moldova are nevoie de un lider puternic (în detrimentul instituţiilor democratice). 2. Doar un lider-tată al naţiunii poate face ordine în ţară. 3. Poporul nu este pregătit pentru o democrație parlamentară. 4. Liderul comuniştilor Vladimir Voronin a fost un lider cu autoritate. 5. Regimurile autoritare (ca Rusia) sunt mai eficiente decât democrațiile liberale (cum sunt cele europene).

CONTEXT: Republica Moldova trece printr-o perioadă de tranziție îndelungată – în acest an se fac trei decenii de la desprinderea de URSS și trecerea de la un regim politic condus de un singur partid, Partidul Comunist, la un sistem politic democratic, pluripartinic.

Destrămarea URSS nu a dus, neapărat la democrație în fostul spațiu sovietic. Unele foste republici, în special în Asia Centrală, au trecut direct la regimuri autoritare care rezistă până astăzi; altele, după o perioadă mai mult sau mai puțin mimată au revenit către ideea de lider unic, care mimează însă democrația permițând existența mai multor partide și o anumită opoziție. Este cazul Belarusului, unde președintele Alexandr Lukașenko se află la putere din 1994, în ciuda protestelor masive din această țară. În Federația Rusă, Vladimir Putin guvernează din 1999, deținând pe rând funcțiile de premier și de președinte, iar recent a revizuit Constituția fapt ce îi va permite să rămână la putere și după expirarea actualului mandat, până în 2036.

În Republica Moldova, la puțin timp după obținerea libertăților politice, pe fundalul înrăutățirii condițiilor sociale și materiale ale populației, oamenii au început să manifeste nostalgie pentru trecutul sovietic, când aveau asigurate un serviciu stabil și un minim de existență. Astfel, la alegerile  anticipate din 2001 Partidul Comuniștilor a obținut 71 de mandate din cele 101. Devenind partid dominant, PCRM a reușit rapid să edifice o verticală a puterii de stat, după modelul rusesc. Vladimir Voronin a devenit șef al statului, PCRM a format și Guvernul și a deținut astfel puterea executivă, legislativă și președinția, până în 2009.  Guvernarea comunistă a tins să fie una de tip autocrat, după modelul sistemului autoritar al URSS. Deși s-a bucurat de susținere populară o perioadă de timp, derapajele anti-democratice ale PCRM, inclusiv atacurile asupra presei libere, au provocat nemulțumiri. De altfel, comuniștii au pierdut puterea în urma unor proteste stradale, populația suspectând că alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 ar fi fost fraudate. Protestele au fost suprimate violent, zeci de tineri au fost reținuți și bătuți în comisariatele de poliție în aprilie 2009.

Vladimir Voronin a fost votat pentru al doilea mandat, în 2005, inclusiv de Partidul Popular Creștin Democrat, teoretic de opoziție, condus de Iurie Roşca. În anii 1991-2005 PPCD a promovat valorile democratice, occidentale şi pro-româneşti. La mijlocul anilor 2000, Iurie Roșca a trecut în tabăra lui Voronin, iar în prezent promovează o serie de narațiuni care provin din zona Kremlinului și se declară un partizan al așa-numitului curent suveranist din Europa și Statele Unite.

O tentativă de acaparare totală a puterii a avut-o și liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, în perioada 2014-2019, când a controlat majoritatea instituțiilor în stat, inclusiv puterea judecătorească, Procuratura, o parte din presă.

OBIECTIV: Publicaţia promovează mitul liderului autoritar, ca unica instituție capabilă să facă ordine în stat. Astfel de naraţiuni subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice, separarea puterilor. Totodată, astfel de mesaje fac trimitere indirectă la modelul putinist de guvernare.

DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE: Mitul liderului puternic, capabil să facă ordine și să se facă ascultat exercită o anume atractivitate în Republica Moldova, ca de altfel în tot fostul spațiu sovietic. În funcție de problemele cu care se confruntă țara (infracționalitate, starea economiei etc.) preferința pentru un astfel de lider poate fi mai mare. Pe de altă parte, există o îndelungată tradiție a confruntării cu regimurile autoritare sau care au tendințe de acaparare a puterii, începând chiar din perioada de disoluție a URSS. Voronin s-a confruntat cu ample mișcări stradale care l-au împiedicat, de pildă, să semneze Memorandumul Kozak iar, ulterior, l-au costat puterea, regimul lui Vladimir Plahotniuc a fost confruntat, de asemenea, înfruntat în stradă. În plus, în paralel cu mișcările stradale, există și tendința de mobilizare la urne, a electoratului, împotriva politicienilor care vor să acumuleze prea multă putere – ultima oară acest lucru s-a văzut în 2020, când Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale.

În ceea ce privește eficiența regimurilor de mână forte, din nou este vorba doar de un mit și este relevantă diferența dintre Republica Moldova și fostele state baltice, cu care a fost comparată în trecut ca urmare a backgroundului și dimensiunilor similare. Balticele s-au angajat ferm pe direcția reformelor pentru a deveni democrații liberale imediat după căderea URSS, iar în 10 ani deja exista un decalaj considerabil între acestea și Republica Moldova, decalaj care s-a accentuat în anii următori, după cum arată datele Băncii Mondiale privind Produsul Intern Brut pe cap de locuitor.

Republica Moldova a pornit de la aproximativ 440 de dolari în 2000, a ajuns la 1899 în 2009, anul îndepărtării comuniștilor de la putere, iar în 2019 PIB-ul pe cap de locuitor se cifra la 4503 dolari.

Estonia avea deja un avans considerabil în 2000 – 4075 de dolari pe cap de locuitor și 23 723 în 2019. Letonia – 3357, 12 228 și 17 828. Lituania – 3293 în 2000, 11 820 nouă ani mai târziu și 19 601 în 2019. De notat că, din 2008 până în 2009, toate cele trei state baltice au suferit căderi semnificative din cauza crizei economice care a afectat Europa.

  • Publicație / Media:
    Sputnik.md
  • Data publicării:
    02/03/2021
  • Limba / Public țintă:
    Nostalgicii, scepticii
  • Afiliere politică:
    Kremlin
  • Narațiune cheie:
    Moldova are nevoie de un lider autoritar
Mariana Vasilache

15 Mar 2021
Mariana Vasilache

Timp de citire: 17 min
  • Controversatul politician Iurie Roșca încearcă să acrediteze ideea că un lider autoritar ar fi mai bun pentru Republica Moldova. Narațiunea este promovată de portavocea Kremlinului și este folosită pentru a ancora Moldova în zona spațiului estic, unde regimurile autoritare reprezintă norma.
  • NARAŢIUNI: 1. Moldova are nevoie de un lider puternic (în detrimentul instituţiilor democratice). 2. Doar un lider-tată al naţiunii poate face ordine în ţară. 3. Poporul nu este pregătit pentru o democrație parlamentară. 4. Liderul comuniştilor Vladimir Voronin a fost un lider cu autoritate. 5. Regimurile autoritare (ca Rusia) sunt mai eficiente decât democrațiile liberale (cum sunt cele europene).
  • OBIECTIV: Publicaţia promovează mitul liderului autoritar, ca unica instituție capabilă să facă ordine în stat. Astfel de naraţiuni subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice, separarea puterilor. Totodată, astfel de mesaje fac trimitere indirectă la modelul putinist de guvernare.
DEZINFORMARE: Moscova mobilizează forțe la granița cu Ucraina pentru a se apăra de o agresiune NATO
DEZINFORMARE: Moscova mobilizează forțe la granița cu Ucraina pentru a se apăra de o agresiune NATO

NATO și SUA ar putea organiza o agresiune în Donbass, potrivit unei dezinformări a presei pro-Kremlin. În realitate, Rusia este cea care, din nou, a mobilizat efective importante la granițele Ucrainei.

Marin Gherman
Marin Gherman
30 Nov 2021
DEZINFORMARE: Certificatul verde încalcă libertăți fundamentale și pregătește asaltul asupra Bisericii
DEZINFORMARE: Certificatul verde încalcă libertăți fundamentale și pregătește asaltul asupra Bisericii

O scrisoare deschisă îi cere Bisericii să se opună certificatului verde întrucât acesta ar încălca libertăți fundamentale și ar pregăti un asalt asupra Bisericii. Scrisoarea reia numeroase teme prezente în dezinformările cu privire la Covid.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
25 Nov 2021
DEZINFORMARE: Rusia salvează Donbass-ul de genocidul organizat de Ucraina și Occident
DEZINFORMARE: Rusia salvează Donbass-ul de genocidul organizat de Ucraina și Occident

Presa pro-Kremlin prezintă pași făcuți pentru consolidarea legăturilor cu republicile separatiste pe care Rusia le susține în Donbass drept o măsură luată pentru a opri un așa-zis „genocid” comis de Ucraina și Occident în regiune.

Marin Gherman
Marin Gherman
23 Nov 2021
DEZINFORMARE: „Proiectul Republica Moldova a ajuns la final”
DEZINFORMARE: „Proiectul Republica Moldova a ajuns la final”

Maia Sandu și PAS au rolul de a administra Moldova până când aceasta va fi înghițită de România, cu ajutorul SUA și NATO, potrivit unei dezinformări care reia teza controlului extern asupra Moldovei.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
19 Nov 2021