Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Demagog - Buletin de Chișinău (2021)

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: votul transnistrenilor versus votul diasporei

Transnistria
©EPA/ROBERT GHEMENT  |   A woman who lives in Trans-Dniester separatist region casts her ballot in a transparent box at a special pooling station organized in the border village of Varnita, 70 Km South- East from Chisinau, Sunday, 06 March 2005.

Bătălia electorală din Republica Moldova dintre partida proeuropeană şi cea prorusească este reflectată şi în procesul de organizare a secţiilor de vot – blocul PSRM-PCRM mizând pe votul transnistrenilor, iar PAS pe votul celor plecaţi la muncă în Europa – diaspora. În această luptă a fost atrasă şi autoritatea electorală, care a încercat să reducă posibilitatea diasporei de a-și exprima votul.

Interesul diasporei pentru alegerile din Republica Moldova a crescut de la un scrutin la altul pe fundalul plecării masive a tinerilor la muncă peste hotare:  10 mii au votat în 2005, 17 mii în 2009, 140 de mii s-au prezentat la vot în 2016 la alegerile prezidenţiale (turul II), iar la scrutinul prezidenţial din 2020, la secţiile din afara ţării a votat un număr record de cetăţeni moldoveni - 160 de mii în primul tur şi 260 de mii în turul al doilea, ceea ce reprezenta aproape 16% din totalul celor care s-au prezentat la urne. Electoratul din diaspora este dominat de tinerii care îşi văd viitorul alături de Uniunea Europeană, iar votul acestora merge către politicienii și partidele proeuropene - 95% au susţinut-o pe Maia Sandu la alegerile din toamnă.

Interesul diasporei proeuropene pentru procesul electoral din Republica Moldova nu a putut fi contrabalansat printr-o prezenţă la fel de masivă la vot la secţiile deschise în Federaţia Rusă, unde de asemenea munceşte un număr mare de cetăţeni moldoveni care se presupune că ar prefera formațiunile de stânga, pro-ruse. Acolo au votat anul trecut doar aproximativ 15 mii de persoane. 

Pe acest fundal, regimul Plahotniuc-Dodon a încercat să atragă votul cetăţenilor din stânga Nistrului. Dacă la alegerile parlamentare din perioada 1994 - 2014 au participat între 4 mii şi 9 mii de alegători din stânga Nistrului, la scrutinele din 2016, 2019 şi 2020 numărul a depășit 30 de mii. Însă interesul acestora nu pare a fi dictat de preocuparea pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova: ei au fost transportați masiv și organizat la urne și au apărut în spațiul public informații că au fost plătiți pentru a vota. Totodată, e clar că votarea a fost coordonată cu regimul secesionist de la Tiraspol, deoarece până acum separatiştii au obstrucţionat orice manifestare asociată procesului electoral democratic.

Subitul interes transnistrean pentru alegerile din Republica Moldova

Conform Constituţiei, autorităţile sunt obligate să organizeze procesul electoral, respectând dreptul la vot al tuturor cetăţenilor, inclusiv al celor din regiunea separatistă transnistreană, zonă care nu se află sub controlul Chișinăului. Cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în stânga Nistrului au fost însă în mare măsură privați de dreptul la vot. De-a lungul celor aproape 30 de ani de la războiul din 1992, scrutinele electorale s-au caracterizat prin obstacole create treptat de regimul de la Tiraspol, pe de o parte, şi neglijenţa autorităţilor de la Chişinău, pe de altă parte. În plus, cei mai mulți cetățeni din stânga Nistrului nu prea sunt informațicu privire situația politică din Republica Moldova, neavând acces la presa de acolo, iar actorii politici de la Chișinău nu-și pot desfășura campaniile electorale în regiunea controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Propaganda transnistreană este îndreptată împotriva Republicii Moldova, descrisă drept un stat agresor faţă de poporul transnistrean.

Anul trecut, sub pretextul pandemiei de Covid, Tiraspolul a introdus restricții de circulație pentru populație, instalând zeci ce posturi ilegale de control. Însă, în ziua alegerilor, pe 1 și 15 noiembrie, a permis ridicarea acestei restricții, în urma înțelegerilor dintre Igor Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

La scrutinul din 2020, partidele din opoziție, locutorii din satele unde au fost deschise secțiile  de vot, foștii combatanți din războiul din 1992 au supravegheat procesul de vot pentru a încerca să prevină transportarea organizată a alegătorilor și fraudarea votului. Presa, observatorii electorali și reprezentanții partidelor politice au publicat numeroase secvențe video în care arată transportarea organizată a cetățenilor din regiunea transnistreană și cumpărarea votului, multe autoturisme au făcut cozi în preajma secțiilor de votare, au fost semnalate cazuri de aducere cu autobuzul a alegătorilor până la podul de la Nistru, iar de acolo aceștia s-au deplasat la secțiile de vot cu mașinile sau pe jos.

La fel ca și la alegerile prezidențiale din 2016, la scrutinul din noiembrie 2020 cetățenii care au votat la aceste secții l-au ales masiv pe Igor Dodon, care a acumulat 86% din voturi. În scrutinul parlamentar din februarie 2019, peste 51 % din voturile exprimate la aceste secții au fost pentru PSRM.

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 44 de secții de vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât anul trecut. În acelaşi timp, CEC a dispus organizarea a trei secţii de vot în localităţi necontrolate de autorităţile constituţionale – două la Tighina (Bender) şi una la Corjova. Această decizie a fost criticată de experţi, de reprezentanţii partidelor politice, dar şi de Serviciul de Informaţii şi Securitate, care au atenţionat asupra riscului deschiderii unor secţii în localităţi aflate sub controlul regimului separatist. CEC și-a revizuit hotărârea şi nu va mai organiza cele trei secţii de vot la Tighina şi Corjova. Astfel, pentru alegătorii din regiunea transnistreană vor fi deschise 41 de secţii de vot la alegerile din 11 iulie 2021. Experţii consideră că un număr de 28 de secţii ar fi fost suficient.

Boicotarea diasporei pro-europene

Pentru scrutinul din 11 iulie 2021, CEC a decis deschiderea a doar 139 de secţii de vot, la fel ca şi la scrutinul de anul trecut, deşi Ministerul de Externe a solicitat deschiderea a cel puţin 190 de secţii electorale, iar peste 100 de mii de persoane şi-au declarat intenţia de vot peste hotare în registrul on-line. Decizia CEC a stârnit nemulţumiri în societate, în diasporă, a fost denunţată de organizaţiile care monitorizează procesul electoral, iar partidele politice proeuropene au atacat-o în instanţă, fiind susţinute şi de Avocatul Poporului. Pe fundalul protestelor organizate la CEC, autoritatea electorală a mărit numărul secţiilor de vot cu doar şapte, până la 146.

Curtea de Apel a început examinarea dosarului privind secţiile de votare pentru diasporă pe 10 iunie, iar şedinţa a fost întreruptă de mai multe ori, fiind solicitată recuzarea judecătorilor care examinează această cauză. Într-un final, joi, 17 iunie, Curtea de Apel Chişinău a obligat CEC să ţină cont de cererea Ministerului de Externe care a recomandat deschiderea a 191 de secţii de vot pentru diasporă. Dacă decizia Curţii de Apel va fi menţinută, Comisia Electorală Centrală urmează să stabilească din nou numărul de secţii de vot care vor fi deschise peste hotare. Unii experţii au opinat că dosarul este tărăgănat ca să nu se reuşească deschiderea numărului de secţii solicitat de Ministerul de Externe, iar întârzierea Curţii de Apel de a lua o decizie în dosarul secţiilor de vot peste hotare este explicată de frica magistraţilor de a-şi asuma responsabilitatea.

Vector estic vs. vector vestic sau Transnistria vs. diasporă

Partidele pro-europene – în special PAS – au speranțe mari legate de votul diasporei, în condițiile în care cei 263 de mii de alegători care au votat la ultimul scrutin au reprezentat aproximativ 16% din voturi. E un procent suficient de mare pentru a decide învingătorii alegerilor și a le da un avantaj important partidelor pro-europene, de dreapta, care sunt preferate de diasporă.

Pe de altă parte, există un potențial uriaș pentru stânga în Transnistria – în regiune sunt 250 de mii de persoane cu drept de vot și cu cât sunt mai mulți cei care vor merge la urne, cu atât mai mult crește posibilitatea ca stânga să poată contra-balansa voturile din diasporă. Dacă iese la vot, Transnistria are potențialul de a împiedica apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

E puțin probabil ca mobilizarea să fie chiar de la aceste alegeri suficient de puternică pentru a anula votul din diasporă. Dar e clar că, în ultimii ani, bătălia pentru orientarea geostrategică se poartă tot mai mult între regiunea separatistă de sorginte sovietică și diaspora occidentalizată.

Un proiect susținut de Ambasada Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova

Navalnîi. Un democrat împotriva autoritarismului
Alte articole
„Republica Moldova nu are nimic de câștigat din apropierea de UE”

„Republica Moldova nu are nimic de câștigat din apropierea de UE”

UE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare.

Fals
Adevărat
FAKE NEWS: România are o politică expansionistă pentru că nu recunoaște „limba moldovenească”

FAKE NEWS: România are o politică expansionistă pentru că nu recunoaște „limba moldovenească”

România caută să absoarbă teritorii pentru că nu recunoaște existența unei „limbi moldovenești”, afirmă socialiștii din Republica Moldova. Teza privind „pericolul” românesc este reactivată în contextul campaniei electorale de la Chișinău, după ce Bucureștiul i-a cerut Ucrainei să admită că nu există o limbă moldovenească, aceasta reprezentând o invenție politică folosită în scop expansionist de URSS.

FAKE NEWS : Dacă va câștiga PAS, Moldova va fi vândută străinilor

FAKE NEWS : Dacă va câștiga PAS, Moldova va fi vândută străinilor

Maia Sandu și PAS intenționează să le cedeze occidentalilor resursele naturale ale Moldovei și să le permită să cumpere terenuri agricole la prețuri foarte mici, se afirmă pe sputnik.md, chiar dacă până acum nici președinta Republicii Moldovei, nici formațiunea pe care a fondat-o, nu s-au exprimat în acest sens. Narațiunea este legată de liberalizarea pieței funciare din Ucraina, o decizie care a fost de asemenea ținta unor narațiuni false ale presei ruse și filo-ruse.

Mariana Vasilache

18 Jun 2021
Mariana Vasilache

Timp de citire: 6 min
  • Bătălia electorală din Republica Moldova dintre partida proeuropeană şi cea prorusească este reflectată şi în procesul de organizare a secţiilor de vot – blocul PSRM-PCRM mizând pe votul transnistrenilor, iar PAS pe votul celor plecaţi la muncă în Europa – diaspora. În această luptă a fost atrasă şi autoritatea electorală, care a încercat să reducă posibilitatea diasporei de a-și exprima votul.
  • Partidele pro-europene – în special PAS – au speranțe mari legate de votul diasporei, în condițiile în care cei 263 de mii de alegători care au votat la ultimul scrutin au reprezentat aproximativ 16% din voturi. E un procent suficient de mare pentru a decide învingătorii alegerilor și a le da un avantaj important partidelor pro-europene, de dreapta, care sunt preferate de diasporă. Pe de altă parte, există un potențial uriaș pentru stânga în Transnistria – în regiune sunt 250 de mii de persoane cu drept de vot și cu cât sunt mai mulți cei care vor merge la urne, cu atât mai mult crește posibilitatea ca stânga să poată contra-balansa voturile din diasporă. Dacă iese la vot, Transnistria are potențialul de a împiedica apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova
Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova

Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Jul 2021
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă
FAKE NEWS: Dreapta a cumpărat voturi în diasporă

Presupuse fraude electorale, inclusiv mituirea alegătorilor, au fost printre principalele subiecte de presă în Republica Moldova în ziua alegerilor. În timp ce instituțiile de presă apropiate partidelor pro-europene au scos la iveală presupuse cazuri de mituire a alegătorilor din stânga Nistrului, presa pro-socialistă a pus accentul pe încălcări la secțiile din afara țării. Unul din principalele „argumente” despre coruperea alegătorilor din diaspora a fost o scurtă înregistrare video filmată de o tânără la secția de votare din Frankfurt, Germania, în care se aude vocea câtorva persoane care spun ceva de 50 de euro și râd. Un număr mare de instituții de presă afiliate socialiștilor au publicat știri din această înregistrare, sugerând că aceasta este o dovadă a mituirii votanților. Autoarea acesteia a precizat însă ulterior că a fost vorba doar de o glumă, iar instituțiile de presă au făcut interpretări eronate.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
12 Jul 2021
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan
DEMAGOG 2021. Buletin de Chișinău, Nr. 5: Radio Erevan

Dezinformările, tentativele de manipulare a electoratului și narațiunile false au continuat să curgă în același ritm ca și până acum. Maia Sandu, PAS și Occidentul au fost, din nou, țintele predilecte ale dezinformărilor și narațiunilor false; și tot ca și în restul campaniei, autorii de fake news au arătat o oarecare lipsă de imaginație și au recurs la variațiuni ale narațiunilor folosite deja, atât acum, cât și în campanii precedente.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
10 Jul 2021
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova
Lenin îmbrăcat în pungi de plastic, fata din sicriu și politicieni bătăuși – sau cum a fost campania electorală din Republica Moldova

La fel ca multe din campaniile electorale din Republica Moldova, și cea pentru alegerile parlamentare din 11 iulie a fost marcată de dispute care uneori au depășit limitele decenței, participarea unor personaje controversate, dezinformare, momente inedite și momente ridicole. Vectorul politicii externe a fost, iarăși, o temă majoră de dezbatere, pentru că nici după 30 de ani de independență Moldova nu se poate hotărî dacă vrea să meargă spre Vest sau spre Est. O altă temă reluată și în această campanie este lupta împotriva corupției, care se tot discută de ani de zile, fără să tulbure în vreun fel caracatița corupției, care aproape că a sufocat țara. Veridica a trecut în revistă câteva din subiectele, momentele și personajele care au ținut prima pagină în timpul acestei campanii electorale.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
09 Jul 2021