Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Arestarea procurorului general al Moldovei: un pas spre reformă, sau o etapă a luptei pentru instituții?

Just
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   People take part in a protest march in the Great National Assembly Square in Chisinau, Moldova, 07 April 2019. The protesters asked for justice and demanded authorities to tell the truth about the 07 April 2009 incidents.

Procurorul general al Republicii Moldova Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe 5 octombrie, după ce  ofițeri din cadrul Serviciului Informații și Securitate au efectuat percheziții la sediul Procuraturii Generale în cadrul unui dosar de corupție și abuz de putere. Stoianoglo e acuzat că ar fi semnat acte care au facilitat spălarea de bani în dosarul Laundromatul rusesc și că l-a achitat pe omul de afaceri Veaceslav Platon în dosarul privind frauda bancara. Procurorul general, pe de altă parte, afirmă că dosarul său e instrumentat politic, din ordinul președintelui Maia Sandu. În ultima vreme Stoianoglo a mai spus și că ar fi vizat pentru că e etnic găgăuz și că e victima unei campanii de discreditare instrumentate de societatea civilă, presă și fostul ambasador UE la Chișinău, Peter Michalko.

Stoianoglo este doar ultimul procuror general implicat într-un scandal la Chișinău. De-a lungul timpului, diverse personaje cu greutate din Republica Moldova au încercat să își subordoneze această funcție, atât pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, cât și pentru a avea la dispoziție un instrument pe care să îl folosească împotriva adversarilor politici (sau economici). Este una dintre principalele cauze pentru care reforma în justiție, vitală dacă Republica Moldova își dorește o perspectivă europeană, a trenat până acum.

Vânătoarea din Pădurea Domnească și destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană

Pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare în Rezervația Pădurea Domnească a fost împușcat, accidental, un om de afaceri, Sorin Paciu, care a murit a doua zi la spital. La vânătoare participaseră aproximativ 30 de persoane cu funcții importante în Republica Moldova, printre care și procurorul general de la acea vreme, Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, directorul Agenției de Stat Moldsilva, Ion Lupu etc.

Autoritățile au încercat să mușamalizeze acest caz, însă două săptămâni mai târziu, incidentul a fost adus la cunoștința opiniei publice, pe 6 ianuarie 2013, de Sergiu Mocanu, un politician care se auto-proclamase luptător împotriva „mafiei” despre care afirma că ar fi fost condusă de oligarhul Vlad Plahotniuc, care la vremea respectivă era omul forte din spatele Partidului Democrat, una din formațiunile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare. Mocanu a afirmat că procurorul general Valeriu Zubco ar fi fost cel care a tras în Paciu și că această crimă ar fi ascunsă la indicația lui Vladimir Plahotniuc. Zubco a fost demis pe 21 ianuarie 2013, lucru care a dus la acutizarea războiului mocnit dintre premierul Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc. La Chișinău s-a declanșat o criză politică, Alianța pentru Integrare Europeană s-a destrămat, iar guvernul Filat a fost demis în martie 2013.  

La Chișinău se zvonea încă din 2009, când fusese formată Alianța pentru Integrare Europeană (din Partidul Liberal Democrat al lui Filat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța „Moldova Noastră”), că funcția de procuror general ar fi fost cumpărată de Plahotniuc de la Serafim Ureachean, liderul Alianței „Moldova Noastră”. Această informație a fost confirmată în 2019 de fostul premier Vlad Filat, care a declarat că funcția de procuror general la care era candidat Valeriu Zubco a fost vândută contra sumei de două milioane de euro. De asemenea, fostul deputat Veaceslav Platon a confirmat și el faptul că funcția a fost vândută.

În aprilie 2013, Parlamentul l-a ales ca procuror general al Republicii Moldova pe Corneliu Gurin, acuzat, și el, că ar fi fost omul lui Plahotniuc. Doi ani mai târziu, Gurin i-a cerut Parlamentului ridicarea imunității lui Vlad Filat, acuzându-l de implicare în furtul miliardului. Filat a fost reținut și, ulterior, condamnat la închisoare, de unde a fost eliberat anticipat în decembrie 2019.

De la supremația lui Plahotniuc la triada Dodon – Stoianoglo – Platon

Procuratura, ca și alte instituții importante din stat, s-a aflat sub controlul lui Vlad Plahotniuc până în vara anului 2019, când acesta a fugit din Republica Moldova, după formarea unei noi alianțe de guvernare între Partidul Socialiștilor și deputații Blocului ACUM (PAS și Platforma DA). Și această alianță, care a avut girul UE, SUA și al Rusiei, a căzut odată cu apariția problemei numirii unui nou procuror general. În scurtul mandat de premier pe care l-a avut în perioada iunie-decembrie 2019, Maia Sandu a încercat să lanseze reforme importante în justiţie și să scoată instituțiile statului de sub controlul diverselor grupuri de interese. Concursul organizat de Ministerul Justiției pentru funcţia de procuror general a fost contestat însă chiar de guvernul Sandu, pe fondul informațiilor că a fost trucat. În calitate de premier, Maia Sandu și-a asumat răspunderea politică pentru numirea unui procuror, dar alianţa a fost ruptă de către socialişti. Concursul pentru funcția de procuror general a continuat și în urma acestuia, în noiembrie 2019 Alexandru Stoianoglo a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.

Chiar dacă susține că venit în această funcție în urma unui concurs și că nu a fost numit pe criterii politice, Alexandru Stoianoglo nu a fost perceput ca un procuror independent, iar acțiunile sale în cei aproape doi ani în fruntea Procuraturii Generale nu au convins opinia publică. Dimpotrivă, au dat de bănuit că ar servi anumite interese, în special pe cele ale fostului președinte Igor Dodon.  

La alegerile parlamentare din vară, Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat majoritatea mandatelor în Legislativ. Principalul mesaj care le-au asigurat victoria președintei Maia Sandu și  partidului ei în alegerile prezidențiale și cele parlamentare din Republica Moldova a fost unul anticorupție și de reformare a justiției. Noua putere a cerut de la Procuratură să rezolve marile dosare de corupție, ca „furtul miliardului” și Laundromatul, în care sunt implicate nume sonore de foști politicieni și oligarhi, precum Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Veaceslav Platon – toți trei fugiți, între timp, din țară.

Acțiunile Procuraturii Generale pe dosarele de rezonanță au fost fie modeste, fie contrare legii, constată experții. Deși au existat unele acțiuni de investigare a fraudei bancare, acestea încă nu au fost finalizate. Pe de altă parte,  procurorul general a solicitat suspendarea executării sentinței lui Veaceslav Platon, după ce anterior declara că dosarul acestuia a fost fabricat la comandă politică. Platon a fost eliberat în iunie 2020. În mai 2021, Procuratura a renunțat la învinuirile aduse lui Platon în dosarul fraudei bancare, iar în iunie acesta a fost achitat de judecători. Platon figura și în alte două dosare, însă nici măcar nu i s-a dat interdicție de a pleca din țara, astfel încât a părăsit Republica Moldova după alegerile parlamentare din iulie 2021. În cazul „laundromatului rusesc”, Procuratura a renunțat la acuzațiile aduse pe numele a 13 judecători din cei 15 implicați în acest dosar, pe motiv că nu există probe.

În ceea ce privește cazurile care îl vizează pe fostul președinte Igor Dodon, cunoscute ca Bahamas, Kuliokul sau vacanțele de lux, Procuratura fie a clasat dosarele respective, fie a refuzat să pornească o urmărire penală. Presa a scris că administratorul firmei care a sponsorizat PSRM este protejat de Dodon și Stoianoglo.

Numirea unui nou procuror – testul care va arăta adevăratele intenții ale pro-europenilor

Președinta Maia Sandu, noul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, deputații PAS au criticat dur Procuratura Generală și pe procurorul șef de lipsă de progres în cele mai răsunătoare dosare, de faptul că i-a lăsat să fugă din Moldova pe unii politicieni și oameni de afaceri certați cu legea și că nu a făcut nimic pentru a-i readuce în țară pe fugarii Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Îngrijorările cu privire la investigarea fraudei bancare, renunțarea la urmărirea penală pe mai multe cauze au fost exprimate și în cadrul Consiliului Suprem de Securitate. La o ședință extraordinară a Parlamentului, din 20 august, deputații au constatat lipsa de progres în dosarul furtul miliardului și în eforturile de recuperare a banilor sustrași din sistemul bancar în 2014. Procurorul general Alexandru Stoianoglo a refuzat să meargă în Parlament pentru a prezenta un raport pe acest dosar, dar a denunțat presupuse presiuni din partea actualei puteri asupra instituției pe care o conduce.

Între timp, PAS a modificat legislația cu privire la procuratură, care va permite inclusiv demiterea procurorului general în cazul în care activitatea acestuia este considerată nesatisfăcătoare. Stoianoglo a reacționat afirmând că modificarea legislației pentru demiterea sa a fost un scenariu pus la cale de o grupare de politicieni și o rețea de ONG-uri și experți. Totodată, el a declarat că fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko primea informații din interiorul procuraturii de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Aceste declarații ale procurorului general au fost făcute după ce deputatul PAS Lilian Carp a depus, pe 30 septembrie, o sesizare la Consiliul Superior al Procurorilor, cerând să fie examinate acțiunile lui Stoianoglo din 2011, când acesta era deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și ar fi facilitat modificarea legislației cu privire la prevenirea spălarii banilor, fapt ce a permis scoaterea banilor din conturile blocate prin decizia Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare. Cazul ar fi legat de schema de spălare de bani "Laundromatul rusesc".

Consiliul Superior al Procurorilor a admis pe 5 octombrie sesizarea deputatului Lilian Carp și a desemnat în procuror care să examineze plângerea împotriva lui Stoianoglo. Acesta a venit la ședința CSP și i-a avertizat pe membrii consiliului că riscă sa fie trași la răspundere.

Marți seara, Alexandr Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore. În timpul reținerii el a declarat că aceste acțiuni sunt o "răzbunare a președintelui" și " revenirea la statul capturat".

Declarațiile lui Stoianoglo trebuie tratate însă cu prudență, date fiind numeroasele controverse care se leagă de numele său. Hârtia de turnesol o va reprezenta procedura de selecție și numire a unui nou procuror general și, mai ales, modul în care acesta va înțelege să își facă treaba. Abia atunci se va vedea dacă guvernarea pro-europeană este cu adevărat decisă să reformeze justiția, sau s-a înregistrat, din nou, un caz de „să plece omul lor ca să vină omul nostru”.

 


Alte articole
De ce va rămâne la putere președintele Bulgariei, Rumen Radev

De ce va rămâne la putere președintele Bulgariei, Rumen Radev

Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, Radev este singurul candidat înscris în cursă. Cu o cotă de popularitate de peste 65%, are șanse foarte mari de a fi reales. Susținut de partidele care se opun status quo-ului de pe scena politică locală, Radev încearcă să-și construiască o reputație mai bună și o prezență pe termen lung în viața politică din Bulgaria.

Oile negre ale familiei europene. Cum au găsit succesul – și au subminat UE – Viktor Orban și Boris Johnson, folosind aceleași rețete populiste

Oile negre ale familiei europene. Cum au găsit succesul – și au subminat UE – Viktor Orban și Boris Johnson, folosind aceleași rețete populiste

Boris Johnson și Viktor Orban abordează politica într-un mod similar: amândoi sunt populisti care tânjesc după lumina reflectoarelor, gata să exploateze dezbinarea din societățile lor. Cei doi împărtășesc și o ireverență față de Uniunea Europeană. Johnson a fost unul din exponenții taberei Leave, în timp ce Orban îi dă cu regularitate bătăi de cap Bruxellesului, sfidând valorile și politicile UE. Cei doi par să folosească aceeași rețetă pentru a-și consolida puterea, așa că logica dictează că și cei care li se opun vor ajunge la abordări similare.

Alegerile din iulie în Bulgaria: părți bune, părți mai puțin bune și necunoscute

Alegerile din iulie în Bulgaria: părți bune, părți mai puțin bune și necunoscute

Bulgaria se pregătește pentru noi alegeri parlamentare pe 11 iulie, ceea ce alimentează incertitudinea din viața politică a țării și ridică anumite semne de întrebare. În timp ce politicienii încearcă să ajungă la un consens, campania de vaccinare lentă a Bulgariei, efectele pandemiei de coronavirus, Pactul Verde al UE și cheltuielile anterioare ale guvernului rămân chestiuni nerezolvate.

Mariana Vasilache

06 Oct 2021
Mariana Vasilache

Timp de citire: 8 min
  • Stoianoglo este doar ultimul procuror general implicat într-un scandal la Chișinău. De-a lungul timpului, diverse personaje cu greutate din Republica Moldova au încercat să își subordoneze această funcție, atât pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, cât și pentru a avea la dispoziție un instrument pe care să îl folosească împotriva adversarilor politici (sau economici). Este una dintre principalele cauze pentru care reforma în justiție, vitală dacă Republica Moldova își dorește o perspectivă europeană, a trenat până acum.
  • La Chișinău se zvonea încă din 2009, când fusese formată Alianța pentru Integrare Europeană (din Partidul Liberal Democrat al lui Filat, Partidul Democrat, Partidul Liberal și Alianța „Moldova Noastră”), că funcția de procuror general ar fi fost cumpărată de Plahotniuc de la Serafim Ureachean, liderul Alianței „Moldova Noastră”. Această informație a fost confirmată în 2019 de fostul premier Vlad Filat, care a declarat că funcția de procuror general la care era candidat Valeriu Zubco a fost vândută contra sumei de două milioane de euro. De asemenea, fostul deputat Veaceslav Platon a confirmat și el faptul că funcția a fost vândută.
  • Procuratura, ca și alte instituții importante din stat, s-a aflat sub controlul lui Vlad Plahotniuc până în vara anului 2019, când acesta a fugit din Republica Moldova, după formarea unei noi alianțe de guvernare între Partidul Socialiștilor și deputații Blocului ACUM (PAS și Platforma DA). Și această alianță, care a avut girul UE, SUA și al Rusiei, a căzut odată cu apariția problemei numirii unui nou procuror general. În scurtul mandat de premier pe care l-a avut în perioada iunie-decembrie 2019, Maia Sandu a încercat să lanseze reforme importante în justiţie și să scoată instituțiile statului de sub controlul diverselor grupuri de interese. Concursul organizat de Ministerul Justiției pentru funcţia de procuror general a fost contestat însă chiar de guvernul Sandu, pe fondul informațiilor că a fost trucat. În calitate de premier, Maia Sandu și-a asumat răspunderea politică pentru numirea unui procuror, dar alianţa a fost ruptă de către socialişti. Concursul pentru funcția de procuror general a continuat și în urma acestuia, în noiembrie 2019 Alexandru Stoianoglo a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.
  • Președinta Maia Sandu, noul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, deputații PAS au criticat dur Procuratura Generală și pe procurorul șef de lipsă de progres în cele mai răsunătoare dosare, de faptul că i-a lăsat să fugă din Moldova pe unii politicieni și oameni de afaceri certați cu legea și că nu a făcut nimic pentru a-i readuce în țară pe fugarii Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Îngrijorările cu privire la investigarea fraudei bancare, renunțarea la urmărirea penală pe mai multe cauze au fost exprimate și în cadrul Consiliului Suprem de Securitate. La o ședință extraordinară a Parlamentului, din 20 august, deputații au constatat lipsa de progres în dosarul furtul miliardului și în eforturile de recuperare a banilor sustrași din sistemul bancar în 2014.
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești

Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.

Marian Voicu
Marian Voicu
11 Nov 2021
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică

Parteneriatul strategic dintre România și SUA va intra într-o nouă etapă, după semnarea de joia trecută a unui acord foarte important între compania de stat Nuclearelectrica și NuScale Power din SUA privind amplasarea în România a reactoarelor nucleare modulare, denumite pe scurt SMR, ce vor oferi accesul la o nouă sursă de energie nepoluantă.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Nov 2021
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei

Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
08 Oct 2021
Pionii propagandei. Mirajul șahului în perioada sovietică
Pionii propagandei. Mirajul șahului în perioada sovietică

De la Lenin încoace, o mulțime de lideri comuniști au încercat să practice și să promoveze șahul. De cele mai multe ori, acești lideri erau jucători patetici, care nu erau în stare să facă față unui turneu de șahiști de forță medie sau chiar de amatori; cu excepția, poate, a unuia organizat numai între ei, eveniment care însă n-a avut loc niciodată, cu toată prietenia socialistă dintre popoare. Ceea ce însă nu i-a împiedicat pe aceiași lideri comuniști ca în timpul Războiului Rece să facă din șah un puternic instrument de propagandă.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
01 Oct 2021