Putin ar putea alege ca succesor un fost bodyguard de-al său, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și despre valul de crime comise de infractorii ruși care se întorc de pe front și despre pierderile mari înregistrate în războiul din Ucraina.
Putin ar putea să își pregătească un succesor care să lanseze un nou război
Cine va fi succesorul lui Putin și ce se va întâmpla cu Rusia? Roman Anin de la ISTORIES analizează șansele candidaților la preluarea puterii politice de la dictatorul rus. Opinia că Putin nu intenționează să părăsească fotoliul de președinte până la sfârșitul vieții este foarte populară în rândul experților ruși și occidentali, însă există câteva motive care mă fac să nu fiu de acord cu aceasta. În primul rând, Putin înțelege foarte bine structura regimului său, în care puterea este partajată între câteva clanuri influente ale prietenilor săi, ale foștilor KGB-iști și ale sparring partnerilor săi la judo. În toți cei 25 de ani de când conduce Rusia, aceste clanuri au luptat între ele pentru sfere de influență, resurse, pentru a fi cât mai aproape de însuși Putin, care le-a fost arbitru în conflicte. Principala vulnerabilitate a unui asemenea model de guvernare o reprezintă dependența de viața și sănătatea lui Putin: în caz că acesta decedează sau slăbește considerabil, se va dezechilibra raportul de forțe și va începe un război al tuturor împotriva tuturor. Cu cât îmbătrânește mai mult și amână tranziția puterii, cu atât sporește riscul că unul dintre clanuri să-și aroge puterea înaintea altora. Cred că Putin înțelege foarte bine acest lucru și nu-și dorește repetarea rebeliunii lui Prigojin. În al doilea rând, scenariul unui succesor este plauzibil întrucât reprezintă o procedură de transfer al puterii, firească și pe înțelesul lui Putin: el însuși a fost numit succesor în 2000 și consideră această experiență drept una reușită. În al treilea rând, cred că lui Putin i se pare strâmt fotoliul de președinte. Propaganda sa, Biserica și anturajul i-au insuflat în acești ani că nu e doar un președinte, ci părintele națiunii care are misiunea sacră de a salva Rusia și a-i restabili măreția de altădată. Personalitate profund narcisistă, el a crezut cu ușurință acest lucru. „Putin are trei consilieri – pe Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare”, după cum afirmase, la începutul războiului, șeful MAE Serghei Lavrov. Președinția e un job, iar părintele națiunii nu trebuie să muncească. De la înălțimea soclului său sacru, el poruncește, iar cei de jos execută. Pregătirile pentru construcția acestui piedestal au început în 2020, când Putin a modificat Constituția și a atribuit Consiliului de Stat, organ consultativ care nu dispunea până atunci de nicio putere reală, statut constituțional și împuterniciri să decidă principalele direcții de politică internă și externă a Rusiei. „Cel mai probabil, Putin va încerca să ocupe el însuși funcția de președinte al Consiliului de Stat, nu există alte motive de înființare a acestui organ... El nu vrea să depindă de alegători, ci de succesorul său”, explica expertul politic Abbas Galiamov, fost redactor al discursurilor președintelui.
Cui, în acest caz, i-ar putea lăsa Putin moștenire fotoliul prezidențial? În primul rând, ar trebui să fie o persoană în care are deplină încredere, care, obținând atribuțiile prezidențiale nu-și va trăda binefăcătorul. În al doilea rând, succesorul trebuie să creadă profund în infailibilitatea idolului său și să-i împlinească fără ezitare orice voință. El nu trebuie să facă parte din clanurile influente vechi, ca să nu se înceapă tulburări. Trebuie să aibă merite semnificative față de Putin și Rusia (în accepțiunea lui Putin). Succesorul trebuie să corespundă imaginii țării pe care o modelează Putin. Având în vedere cum sunt îndoctrinați copii ruși de la vârsta de grădiniță, când „eroii operațiunii militare speciale” le vorbesc despre uciderea „banderoviștilor” din Ucraina în numele Rusiei mărețe, Rusia putinistă a viitorului e o dictatură îmbibată de propagandă militaristă. În prezent, cred că doar o singură persoană corespunde tuturor acestor cerințe – fostul bodyguard al lui Putin, Alexei Diumin. Pe parcursul multor ani, Diumin a fost alături de Putin zi și noapte, i-a îndeplinit cele mai delicate însărcinări și a fost gata să se sacrifice pentru el. Putin îl consideră de încredere. În plus, Diumin are, în opinia lui Putin, numeroase merite. În 2014, acesta a condus Forțele de operațiuni speciale care au avut un rol-cheie în ocuparea Crimeii. Pentru aceasta, probabil și pentru evacuarea fostului președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, Diumin a primit titlul de Erou al Rusiei. Se pare că tot el a purtat negocierile cu Evghenii Prigojin în timpul rebeliunii militare (din vara lui 2023) și l-a forțat pe liderul grupului Wagner să-și oprească coloana care înainta spre Moscova – cu alte cuvinte a salvat țarul și patria. În mai anul trecut, Putin l-a numit pe Diumin secretar al Consiliului de Stat: astfel, fostul bodyguard a ajuns în una dintre cele mai înalte poziții în ierarhia regimului rus. […] În curând, într-o perspectivă istorică relativ apropiată, în Rusia s-ar putea instaura un duumvirat neobișnuit, în persoana părintelui națiunii așezat pe soclul propriei măreții și a „generalului-erou” care îi va îndeplini cu devotament voințele. Împreună, aceștia vor pregăti țara pentru un nou mare război. Deoarece nu au altceva de oferit.
Val de crime comise de infractorii eliberați de Putin ca să lupte în Ucraina
Faptele „eroice” ale condamnaților grațiați de Putin. Ei revin de la război și continuă să ucidă, scrie REPOST și prezintă mai multe titluri: „În Kuzbass un „erou SVO” a bătut o femeie, mamă a trei copii și a forțat-o să scrie un bilet de adio”. „Un condamnat pentru omor la 13 ani de închisoare a plecat la război, a revenit și a ucis o femeie care îi ținea companie la pahar”. „Un fost luptător Wagner și-a ucis cu ciocanul prietenul de pahar din cauza „unor vorbe urâte” despre grupul de mercenari, apoi i-a amenințat nepoata”. „La Șeremietevo, un „erou SVO”, înainte de îmbarcare, l-a bătut pe un angajat al Aeroportului, motivând că suferă de sindromul de stres posttraumatic”. „Un participant la război, de trei ori condamnat, a ucis în bătaie o tânără și a lăsat-o la duș, sub jetul de apă fierbinte, pentru a ascunde probele”. „Un fost mercenar Wagner și-a sugrumat prietena cu un cablu de la încărcător”. „Un condamnat, grațiat de Putin, a plecat la război unde și-a ucis 11 camarazi”. „Un alt „erou SVO” grațiat de Putin după ce a fost condamnat de patru ori, și-a ars trei amici, încercând să-și prepare droguri”. „Un erou SVO” și-a ucis fiica de 14 ani, și-a rănit soția și fiul, apoi s-a sinucis”. „Un mercenar Wagner grațiat a ucis șase oameni și le-a dat foc”. „În Bașkiria, un participant la război, de două ori condamnat pentru furt și grațiat de Putin, și-a jefuit vecinul”. „Un fost militar din grupul Wagner din Lipețk, în timpul unei certe la beție cu soția, i-a ucis în bătaie fiica din prima căsătorie”. „Un erou SVO a ucis-o cu toporul pe „cea mai bună profesoară din Rusia”, apoi a dat foc casei și cadavrului”. […]
Instanțele rusești încep să confirme pierderile mari din Ucraina
În 2024, în instanțele de judecată au parvenit peste 20 de mii de cereri de declarare drept persoane dispărute sau morți. Cererile sunt depuse de comandanții unităților militare, scrie MEDIAZONA. Este de 2,5 ori mai mult decât în 2023, când situația la acest capitol nu se deosebea de cea de pe timp de pace (8 mii de cereri anual). MEDIAZONA a constatat că majoritatea acestor cereri au fost depuse de comandanții unităților militare – îi scot din listele de personal pe cei care au murit în lupte, dar al căror deces nu a fost confirmat oficial. Pentru a declara o persoană dispărută nu e necesar acordul rudelor, care sunt nemulțumite de astfel de cereri, deoarece rămân fără bani (compensații, promise de stat) și fără informații despre ce s-a întâmplat cu apropiații lor. Unitățile militare sunt interesate să-i scoată din listele de personal pe cei declarați dispăruți (adică morții neevacuați), pentru a putea înrola noi soldați. […]
Ucraina a lansat un număr record de atacuri cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești
Numărul atacurilor cu drone asupra rafinăriilor ruse a crescut dramatic în luna ianuarie. În prima lună a anului, dronele au atacat de șapte ori uzinele, mai des decât în orice lună a anului trecut, potrivit unei analize AGENTS. Deteriorarea câtorva rafinării ar putea duce la un deficit de combustibili în benzinăriile din Rusia, însă deocamdată situația pare să fie sub controlul autorităților ruse, spun experții. În luna ianuarie, dronele ucrainene au atacat uzinele de prelucrare a petrolului din regiunile Volgograd (31 ianuarie), Nijni Novgorod (două rafinării pe 29 ianuarie), Reazani (24 și 26 ianuarie), Saratov (14 ianuarie), și în Tatarstan (11 ianuarie). […] AGENTS a contabilizat doar cazurile în care rafinăriile au fost avariate. Cel puțin una dintre uzinele de prelucrare a petrolului, din Reazani, și-a sistat activitatea după atacul din noaptea de 26 ianuarie. În urma acestuia, volumul de producere în Rusia s-ar putea diminua până la 5,2 – 5,3 milioane de barili pe an: volume caracteristice pentru primăvară și toamnă, atunci când au loc lucrări de mentenanță. […] Atacurile asupra rafinăriilor sunt parte a unei campanii mai largi a Ucrainei de distrugere a infrastructurii petroliere rusești. Sunt atacate, de asemenea, depozite și conducte de petrol. Intensificarea atacurilor asupra complexului petrolier poate fi legată de schimbarea situației pe piața internațională, în martie anul trecut, SUA au rugat Ucraina să înceteze atacurile asupra sistemului energetic rus, întrucât se temeau că aceasta ar putea duce la majorarea prețurilor la petrol pe plan mondial. Potrivit prognozei AIE, în acest an, piața s-ar putea confrunta cu un surplus de un milion de barili pe zi. Pe acest fundal, la începutul lunii ianuarie, SUA au introdus deja cele mai dure sancțiuni împotriva industriei petroliere și de gaze rusești, fiind sancționate inclusiv o parte semnificativă a „flotei fantomă” a Rusiei, „Gazpromnefti” și „Surgutneftegaz”.
