O sută de mii de militari ruși au murit în 2025 pentru a captura un teritoriu neglijabil, scrie presa rusă independentă. Tot de acolo aflăm că patriarhul Kirill, un susținător înfocat al războiului de agresiune, justifică acum și represiunile politice ale regimului Putin.
THE INSIDER: Asalt cu carne de tun. 20 de morți per kilometru pătrat și alte totaluri ale anului 2025
De la începutul lunii octombrie, autoritățile ruse s-au apucat să relateze foarte des despre succesele de pe front: Vladimir Putin a avut șapte ședințe publice cu responsabili militari, la care a ascultat rapoarte despre victorii. În realitate, însă, Armata rusă a acaparat în 2025 doar cu o mie de kilometri pătrați în plus din teritoriul ucrainean decât în 2024 – 4,3 mii de kilometri pătrați. Pe harta Ucrainei aceasta reprezintă doar un mic avans. În același timp, s-au consumat resurse enorme: numărul celor căzuți de partea rusă este de peste 100 de mii de persoane. Pentru acapararea unui kilometru pătrat „sunt cheltuiți” până la 20 de morți. Menținerea intensității acțiunilor de luptă la același nivel va fi dificilă, întrucât Kremlinul nu dispune de suficiente rezerve financiare. [...]
La începutul anului s-a încheiat operațiunea de eliberare a regiunii rusești Kursk, după care acțiunile militare s-au desfășurat doar pe teritoriul ucrainean, însă conducerea rusă nu a reușit să înregistreze vreun succes, cel puțin operativ, pe nicio direcție. Kremlinul controlează integral doar una din cele patru regiuni ucrainene incluse, în octombrie 2022, în Constituția rusă ca subiecți ai Federației Ruse – regiunea Luhansk (cu 99,6% din teritoriu ocupat). Regiunea Herson este controlată în proporție de 72%, întrucât părțile sunt separate de râul Nipru, iar în viitorul apropiat nu se prevede nicio operațiune de forțare a râului. În Zaporojie, într-un an au fost ocupați 562 de kilometri pătrați, iar militarii ruși controlează în prezent aproximativ 74% din teritoriul acestei regiuni. Pozițiile forțelor ruse se află la mai puțin de 25 de km de centrul regional – Zaporojie, însă până la un asalt al orașului mai este mult, deoarece pentru aceasta este necesară antrenarea de forțe și mijloace de pe alte sectoare, în primul rând din regiunea Donețk, prioritară din punct de vedere politic. În 2025, în regiunea Donețk au fost acaparați aproape 2 800 de kilometri pătrați, însă localitățile din perimetrul orașelor Pokrovsk – Mirnograd, unde luptele au început încă în primăvara anului 2024 (iar ofensiva generală asupra Donbasului din toamna 2023) nu sunt stăpânite pe deplin: la marginea ambelor orașe militarii ucraineni desfășoară contra-atacuri, în interiorul orașelor sunt „zone gri” importante și sectoare cu poziții „intercalate” ale forțelor ruse și ucrainene. În afara limitelor așa-numitelor „noi regiuni”, militarii ruși controlează doar niște platouri nesemnificative. Despre „zone de securitate” pe direcții de acces către Sumî, Harkov, sau de-a lungul frontierei de stat nici vorbă. Dimpotrivă, în raionul Kupiansk, în estul regiunii Harkov, unități ale forțelor armate ucrainene au reușit să execute un contraatac tactic veritabil și să respingă inamicul din orașul declarat de Putin ocupat. În regiunea Dnipropetrovsk, militarii ruși sunt concentrați exclusiv pe asigurarea ofensivei pe alte direcții.
Pierderile umane – cel puțin 100 de mii de morți. În 2025, trupele ruse au trecut definitiv la tactica infiltrării, care a diminuat pierderile de tehnică militară, însă a dus la pierderi umane uriașe. La etapa actuală a războiului, viețile soldaților din trupele de asalt sunt irosite în atacuri pentru a economisi tancurile și mașinile blindate, utilizarea eficientă a acestora fiind extrem de dificilă pe un câmp de luptă dominat de drone. [...]
Cea mai mică estimare a numărului de morți este de 100 de mii de persoane și numărul acestora va crește odată cu completarea statisticilor și publicarea necrologurilor. Numărul total al morților, începând cu februarie 2022, este estimat a fi între 190 și 480 de mii de persoane. Anul 2025 a fost cel mai sângeros pentru Forțele armate ale Rusiei de pe tot parcursul războiului. De menționat că anul trecut ritmul înrolărilor în Rusia s-a menținut la nivelul de 30-35 de mii de persoane pe lună, însă până la 90% dintre aceștia au completat pierderile curente din unități. Respectiv, crearea de noi grupări și rezerve strategice nu a fost posibilă. [...]
Patriarhul Kirill propune ca cei care critică autoritățile să fie considerați „trădători ai Patriei”
AGENTS reține declarația Patriarhului Kirill, care a spus în cadrul unui interviu de Crăciun pentru postul TV Rossia 1 că țara are nevoie de un consens în privința „celor mai importante chestiuni ce țin de securitatea noastră”, iar pentru cei care „nu se înscriu” în acest consens există termenul de „trădător de Patrie”. Acesta este unul dintre conceptele definitorii ale valului de represiuni din Rusia în contextul războiului. Practic, prin declarația sa patriarhul susține represiunile politice din Rusia. [...]
„Există niște principii strâns legate de capacitatea și posibilitatea statului de a exista. În jurul acestor idei, acestor concepte trebuie să existe un consens social. Dacă cineva va „ieși” din acest consens, există termenul de trădător de Patrie, cu toate consecințele juridice”, a spus capul Bisericii Ortodoxe Ruse. Patriarhul a adăugat că acest consens este necesar „în privința celor mai importante chestiuni ale securității nostre”. „Am în vedere securitatea nu doar din perspectiva unor eventuale agresiuni militare, ci securitatea moral-spirituală, adică protejarea valorilor noastre, inclusiv cele provenite în mare măsură din religiile tradiționale din Rusia”, a spus acesta. De asemenea, în cadrul interviului, Kirill a interpretat conceptul de „faptă eroică”. „Să-ți sacrifici viața, care este una singură, pentru niște scopuri mărețe, pentru societate și stat? Aceasta înseamnă eroism”, a explicat conducătorul Bisericii ruse, adăugând că asemenea fapte „îl apropie pe om de dumnezeu”. Patriarhul Kirill a justificat nu o singură dată invazia Rusiei în Ucraina. După anunțarea mobilizării el a promis ispășirea păcatelor celor care merg să lupte. În 2023, patriarhul a declarat că prin războiul din Ucraina, Rusia își apără valorile spirituale și a îndemnat ortodocșii ruși să-i ajute pe militari. În martie 2024, în cadrul Soborului Popular Mondial Rus prezidat de patriarhul Kirill, Biserica rusă a numit „sfânt” războiul din Ucraina. În luna noiembrie a aceluiași an, Biserica rusă a îndemnat populația să nu-i fie frică de arma nucleară, deoarece creștinii nu se tem de sfârșitul lumii. De asemenea, patriarhul a îndemnat de mai multe ori enoriașii să se roage pentru Vladimir Putin, pentru conducere și pentru armata rusă. [...]
Autoritățile ruse utilizează conceptul de trădare de patrie în calitate de instrument de represiune politică. După invazia în Ucraina, s-a intensificat punerea în aplicare a articolului penal privind trădarea de stat, iar către cvartalul trei al anului 2025, acest articol a fost cel mai invocat în dosarele politice, potrivit constatărilor Proiectului Memorial. În baza acestui articol sunt judecați cel mai des cetățenii ruși care colaborează cu ucrainenii, inclusiv pentru transferul de bani către persoane fizice. Astfel de dosare deseori au semne clare de provocări organizate de instigatori din serviciile speciale ruse, mai susține Memorial. Statutul de „dușman al patriei” este atribuit și criticilor la adresa puterii care au fost declarați „agenți străini”.
MEDIAZONA: Guvernatorul regiunii Kamceatka explică deconectările internetului mobil prin riscul atacurilor cu drone. Regiunea se află la 7 mii de kilometri de linia frontului
Potrivit guvernatorului regiunii Kamceatka (extremul Orient), Vladimir Solodov, această amenințare este „actuală nu doar pentru frontiera de vest a Rusiei”. Decizia privind limitarea internetului, încă din 31 decembrie, a fost luată la nivel federal în privința regiunilor unde se află obiective militare importante. Guvernatorul a promis că interdicția va fi ridicată „când va permite situația strategică și tactică”. Regiunea Kamcestka se află la peste 7 mii de kilometri de linia frontului, la o distanță de 3,5 ori mai mare de cel mai îndepărtat punct cunoscut atins vreodată de dronele ucrainene. Cea mai îndepărtată locație în Rusia unde au fost depistate resturi de drone ucrainene a fost în regiunea Tiumen, pe 6 octombrie, în cartierul Antipino din orașul Tiumen. Localnicii au relatat că au auzit două explozii, iar ținta atacului ar fi fost o rafinărie. Potrivit informațiilor canalului de telegram Shot, întreprinderea a fost atacată de o dronă „similară modelului „FP-1”, cu partea explozivă redusă până la 40 kg și cu un rezervor de combustibil mai mare, ceea ce i-a permis să se deplaseze aproximativ două mii de kilometri. În decembrie 2024, a fost relatat un incident din regiunea Novosibirsk, care se află și mai departe de linia frontului – la aproximativ trei mii de kilometri. În acest caz, însă, nu s-a confirmat atacul cu dronă. Pe lângă atacurile directe lansate de pe teritoriul Ucrainei, este cunoscută operațiunea „pânza de păianjen”, realizată de Serviciul de securitate al Ucrainei la mijlocul anului 2025. Dronele ucrainene au fost ascunse din timp în camioane care au fost plasate lângă aerodromurile Diaghilev, Olenia, Ivanovo și Belaia. Pe 1 iunie, dronele au fost lansate din preajma aerodromurilor. Regiunea Kamceatka, însă, nu are nicio legătură rutieră cu Rusia, de aceea camioanele cu drone nu ar putea ajunge acolo. Pe 31 decembrie, pagina oficială a administrației regiunii Kamceatka a anunțat locuitorii privind restricționarea internetului mobil în perioada sărbătorilor de iarnă, însă atunci nu s-a menționat despre drone.
