Despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului
© EPA-EFE/OLIVER CONTRERAS / POOL   |   Președintele SUA Joe Biden, președintele finlandez Sauli Niinisto și prim-ministrul suedez Magdalena Andersson în Grădina de Trandafiri a Casei Albe din Washington, DC, SUA, 19 mai 2022.

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

THE INSIDER:  La ce v-ar folosi NATO. Cum Putin a determinat Suedia, în ciuda unei tradiții de 200 de ani, să renunțe la statutul ei de neutralitate

Pe 5 iunie, pe litoralul suedez au început exerciții militare navale NATO fără precedent la scara arhipelagului Stockholm – în acest fel, Alianța Nord-Atlantică și-a demonstrat solidaritatea cu deciziile Suediei și Finlandei de a adera la această organizație. Decizia a fost una grea pentru Suedia, deoarece neutralitatea sa era percepută drept o componentă importantă a succesului țării. Momentul de cotitură l-a constituit invazia în Ucraina. Opinia publică și discursul partidelor politice s-au schimbat brusc. Aderarea la Alianță nu doar va întări securitatea Suediei, ci va consolida și potențialul NATO: armata suedeză nu este  mare, dar corespunde tuturor standardelor moderne. Rusia nu este în niciun fel amenințată de aceasta, însă, dacă Putin va încerca să atace statele Baltice, îi va fi mai greu în acest caz, scrie The Insider.

[…]

La mijlocul anilor 1990, colaborarea strânsă dintre Suedia și NATO a fost formalizată în cadrul programului „Parteneriat pentru pace”. Exercițiile militare comune, coordonarea acțiunilor, intrările regulate ale navelor militare NATO în porturile suedeze reprezentau expresia unor relații bune de parteneriat care satisfăceau ambele părți. în 1997, Goran Persson a devenit primul șef al guvernului suedez care a participat la un Summit NATO. În același an a fost numit și un ambasador la Alianța Nord Atlantică.

Totuși, interesul pentru  o aderare deplină la bloc rămânea scăzut, în 2001, doar 21% din suedezi susțineau această perspectivă. Probabilitatea unui război de amploare în Europa părea nul, de aceea nu era nevoie să te aperi. Forțele armate ale statelor europene se pregăteau atunci nu atât pentru apărarea propriilor teritorii, cât pentru operațiuni internaționale de menținere a păcii.

Schimbarea opiniei publice și a poziției politicienilor pe subiectul apărării țării a început în 2014, după anexarea Crimeii și a conflictului armat din Donbass. În Europa s-a ajuns la un consens că există pericolul real al unor noi războaie, de aceea capacitățile NATO trebuie să fie din nou axate pe apărarea propriilor teritorii de eventuale invazii.

[…]

Cea mai mare contribuție a Suediei în infrastructura comună de apărare NATO va fi aviația și flota sa. Flota suedeză conține, pe lângă altele, șapte corvete de luptă și cinci submarine. Pentru comparație, Flota rusă de la Marea Baltică dispune de un singur submarin de fabricație sovietică.

Împreună cu forțele navale și aeriene ale Finlandei, [cele ale Suediei vor transforma] Marea Baltică, după aderarea acestor două țări, într-un „lac intern al NATO ”, iar insula suedeză Gotland – într-un „portavion de nescufundat” în acest lac. Cel mai mult au de câștigat în acest caz statele Baltice, pe care Suedia și Finlanda (iar datorită spațiului lor aerian, NATO în întregime ) vor putea să le apere dinspre mare. Astfel, orice plan de acaparare cu forța a celor trei țări Baltice devine greu de realizat. Nu în zadar, cererile Suediei și Finlandei de aderare la Alianță au fost întâmpinate cu entuziasm la Tallinn, Vilnius și Riga.

[…]

MEDUZA: „În fața Rusiei poți rezista doar printr-un front comun”. În Finlanda, în prezent există o susținere fără precedent a aderării la NATO

Cu puțin timp înainte ca Finlanda și Suedia să depună cererile de aderare la NATO, pe 18 mai, sondajele de opinie arătau că 76% din finlandezi susțin această direcție. Este un procent mare de susținere, fără precedent, care a crescut cu o viteză fenomenală, cu 26 de puncte, din luna februarie 2022. Aderarea imediată la NATO este împiedicată doar de Turcia, care a blocat începerea negocierilor din interese politice interne. Kremlinul, însă, nu manifestă neliniști în privința extinderii NATO odată cu aderarea acestor doi noi membri. Meduza a discutat cu ministrul finlandez pentru afaceri cu Europa, Tytti Tuppurainen, despre cauza schimbării bruște a atitudinii finlandezilor față de Alianță.

[…]

- Aceste schimbări în societatea finlandeză au început odată cu invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie?

- Problema este mai profundă și pornește de la scrisoarea ministrului rus de externe Lavrov, adresată statelor OSCE, inclusiv Finlandei. El a declarat că Rusia nu va permite extinderea NATO, ceea ce contrazice principiile elementare ale structurii europene de apărare, care prevăd că orice țară are dreptul să-și gestioneze în mod independent problemele de securitate. Cred că acesta a fost momentul determinant în schimbarea opiniei publice. Oamenii au simțit că Kremlinul încearcă să ne dicteze alegerea. Este inadmisibil, pentru că poporul nostru știe clar că Finlanda este un stat suveran și noi avem dreptul la autodeterminare. Mult timp am avut opțiunea NATO, care a stat la baza politicii externe și de securitate. Aceasta constă în faptul că putem depune cererea de aderare la NATO în orice moment, din dorința noastră, din considerente de securitate.

Astfel, au coincis toate condițiile. Societatea finlandeză era deja pregătită pentru aderarea la Alianță, iar scrisoarea ministrului Lavrov a jucat un rol de catalizator în acest proces. Asemenea revendicări – faptul că Kremlinul neagă dreptul Finlandei la propria alegere, care ar duce la extinderea alianței – sunt pentru noi inacceptabile. Iar începutul războiului a fost un semnal de alarmă că trebuie să acționăm.

- De ce nu s-a întâmplat aceasta în 2014-2015, la prima invazie a Ucrainei de către Rusia?

- De fapt, primele semnale au apărut cu mult înainte, de exemplu în 2005, când președintele Putin a numit destrămarea URSS „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”. Încă de atunci el dădea de înțeles că are de gând să restabilească sferele de influență ale fostei Rusii sovietice. E clar că „sferă de influență” este un termen din trecut, care nu-și găsește loc în secolul XXI. De atunci, însă, Rusia acționează consecvent pentru atingerea acestui scop: inițial sfera de influență a Rusiei sovietice, apoi, posibil și a celei țariste. A urmat războiul din Georgia, anexarea ilegală a Crimeii, războiul care nu mai încetează în Ucraina – toate acestea, bineînțeles, sunt semnale pentru statele occidentale, inclusiv Finlanda, că evenimentele se îndreaptă într-o direcție total neplăcută.

[…]

- În Finlanda există o ierarhie a amenințărilor din partea Rusiei, exceptând amenințarea militară, pentru că în prezent trupele ruse sunt concentrate în Ucraina, care ar fi pe primul loc?

- Ne pregătim de orice scenarii. De fapt, această situație durează de mai multe decenii, încă de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Ne așteptăm la ce e mai rău, dar luăm în calcul și interesele poporului nostru. Avem toate libertățile: libertatea presei, drepturile omului, egalitatea. Atacurile cibernetice, campaniile de influență, chiar și folosirea migranților în operațiuni hibride – ne pregătim de toate aceste scenarii. Nu suntem încă membri NATO, dar suntem în Uniunea Europeană, care se bazează pe principiile solidarității și asistenței reciproce, statuate în articolul 42.7. Acolo e stipulat că dacă unul dintre membri Uniunii a fost atacat, ceilalți se obligă să îl ajute. Nu vrem să rămânem singuri în fața Rusiei, îi putem rezista doar făcând front comun.

[…]

MEDIAZONA: „Am rătăcit pe câmpuri câteva zile”. La începutul invaziei în Ucraina, sute de gardiști ruși au refuzat să lupte și s-au întors, iar în prezent se judecă în instanță pentru că au fost concediați

În haosul din primele zile ale invaziei, armata rusă înregistra pierderi grele. Sub Kiev și Harkov, printre primii au ajuns unități ale Rosgvardia, care, conform planului trebuiau să „supravegheze străzile și intersecțiile” din orașele ocupate, nu să participe la atac. Mulți militari au refuzat să continue luptele și s-au întors, iar la scurt timp au fost concediați. Mediazona a încercat să afle ce se întâmplă cu aceștia, a examinat cererile de chemare în judecată din toată țara și a discutat cu militarii și gardiștii din câteva regiuni:

  • În primele zile ale războiului, cei din Rosgvardia au nimerit în prima linie, deși conform planului trebuia să fie ultimii pentru a „supraveghea străzile și intersecțiile” în orașele ocupate;
  • Ei nu au fost pregătiți de atacul asupra Kievului și Harkovului – coloanele au nimerit sub focul inamicului și au suferit pierderi considerabile;
  • Mulți au decis să nu lupte mai departe și s-au întors acasă. Este vorba cel puțin de militarii din Krasnodar, Hakasia, Kabardino-Balkaria și Osetia de Nord;
  • Cei mai mulți, aproximativ 500 de persoane, au revenit în Kabardino-Balkaria, deși au fost amenințați cu statutul de „criminali de război”;
  • În Rusia, au avut o întâlnire cu un general al Rosgvardia, care a spus că „nimeni nu-i consideră dezertori sau persoane care au refuzat să execute ordinele”;
  • După ce au revenit, însă, pe numele tuturor au fost întocmite procese-verbale pentru „încălcarea gravă a disciplinei” și au fost concediați;
  • Conform acestei scheme sunt concediați cei care au refuzat din toată țara;
  • Unii au atacat în instanța de judecată deciziile de concediere – cele mai multe reclamații sunt înregistrate în Kabardino-Balkaria (aproximativ 140) și Osetia de Nord (aproximativ 40);
  • Deocamdată, acțiunile sunt respinse de instanța de judecată, în același timp, în decizii, Ucraina este numită exclusiv „locul deplasării în interes de serviciu”.

[…]

KASPAROV.RU: Europa nu dorește căderea totală a lui Putin

Garry Kasparov: În Occident nu mai sunt aleși politicieni remarcabili

Chestiunile de viață și moarte nu trebuie examinate în același regim ca și reglementarea felurilor de cașcaval. Are loc un război, iar în război mor oameni, militari, care apără Ucraina, care apără Europa, moare populația civilă. Pe acest fundal arată rușinos întârzierile birocratice fără sfârșit privind livrările de armament Ucrainei. Germania încetinește procesul de livrare a tancurilor, în Franța și Italia se caută un soi de compromis cu Putin. Din păcate, chiar și în America vedem că Biden nu mai vrea să trimită în Ucraina cele mai moderne rachete, ca să nu lovească prea departe.

Ritmul în care se desfășoară evenimentele întrece clar capacitățile politicienilor occidentali de a reacționa. În plus, este foarte clar că ei se tem de o victorie a Ucrainei. Sunt în panică în fața unei noi lumi, în care nu va exista Putin, imperiul va cădea, iar Ucraina va fi un învingător moral.

Un război de amploare se încheie cu triumful ideologiei învingătorului. Al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu victoria americanilor, victoria ucrainenilor va prevesti o nouă lume. Toate vechile structuri birocratice precum ONU și UE, vor trebui să se reformeze radical ca să supraviețuiască. […]

Desigur, ei nu-și doresc victoria lui Putin, întrucât aceasta ar însemna că în curând trupele lui vor fi la graniță cu Polonia, dar le e frică și de colapsul sistemului putinist. Ei înțeleg că din momentul în care Ucraina va trece în ofensivă, va începe o nouă eră, în care ei, managerii mediocri, nu-și au locul.

Alte știri
Elitele rusești, gata să prezinte semi-eșecul din Ucraina drept o victorie

Elitele rusești, gata să prezinte semi-eșecul din Ucraina drept o victorie

Epuizată de război, Rusia ar putea ceda presiunilor lui Trump de a face pace, pe care elitele ar vinde-o ca o victorie, scrie presa independentă. Aceasta analizează, totodată, stilul de a negocia al lui Trump și pierderile uriașe înregistrate de ruși în Ucraina.

Rusia a finanțat atacuri teroriste contra Statelor Unite

Rusia a finanțat atacuri teroriste contra Statelor Unite

GRU le-a dat talibanilor bani ca să-i atace pe americani, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre modelul economic toxic exportat de Rusia și intensificarea activității online a propagandei pro-Kremlin.

Moartea unui general propagandist și basme rusești cu război nuclear

Moartea unui general propagandist și basme rusești cu război nuclear

Bloggerii pro-Kremlin vor o răzbunare sângeroasă pentru moartea generalului care spunea că Rusia e atacată cu țânțari, scrie presa independentă. Aceasta notează și că Rusia amenință cu super-arme doar ca să intimideze Occidentul.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu
Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu

Războaiele Rusiei sunt în atenția presei independente care scrie despre răpirea copiilor ucraineni, îndoctrinarea celor ruși, retragerea din Siria și „maidanul” din Georgia.

Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear
Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear

Amenințările cu un răspuns nuclear s-au intensificat după ce Ucraina a primit permisiunea să lovească Rusia cu rachete americane, observă presa independentă, care apreciază însă că Moscova nu va merge așa departe.

Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă
Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă

Migranți africani sunt înrolați forțat și trimiși pe front în Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta îl citează și pe patriarhul Kiril, care ar fi de acord cu pedeapsa cu moartea, și arată cum militarii ruși ucid chiar și civili ruși.

Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol
Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol

Răcirea relațiilor Georgia – UE și alegerile din Moldova arată că Moscova își recâștigă influență, scrie presa rusă independentă, care relatează și cum o asistentă a fost condamnată la 8 ani de închisoare în Rusia pentru 2 postări despre război.

Cine va conduce Rusia după Putin?
Cine va conduce Rusia după Putin?

Grupuri de interese, unele având instituții ale statului pe mână, își vor disputa puterea după Putin, potrivit presei independente. Aceasta scrie și că bugetul Rusiei e conceput pentru război de durată, dar și despre bombardarea depozitelor de muniție din Rusia.

Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”
Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”

Fabrica de troli a lui Prigojin a fost cu o companie care poartă un război informațional mai sofisticat, afirmă presa rusă independentă. Aceasta scrie și despre sutele de crime comise de infractori ruși care revin de pe front.