Donații
Veridica.md
Cenzorii Kremlinului nu mai au ce monitoriza la capitolul critică la adresa lui Putin, constată jurnaliștii ruși de investigație, după ce a fost epurată și blocată toată mass-media de opoziție din Rusia. Presa rusă independentă mai scrie și cum au eșuat eforturile Kremlinului de a recruta mercenari în Serbia pentru războiul din Ucraina.
ISTORIES: Ochiul cenzurii
Cine și de ce a nimerit în vizorul Roskomnadzor: potențiali agenți străini, lideri de opinie, mass-media, companii IT, aplicații de messengere și persoane apropiate puterii. Principalul cenzor al Rusiei îi blochează pe unii, iar pe alții îi protejează de comentarii critice.
Războiul în Ucraina durează de 350 de zile. Autoritățile ruse s-au pregătit de acest război nu doar prin dislocarea trupelor la frontieră, dar și epurând spațiul mediatic, pentru a tăia accesul cetățenilor la informațiile care contravin poziției oficiale. Odată cu izbucnirea războiului, aproape toate publicațiile independente au fost declarate agenți străini și blocate pe teritoriul Rusiei. Iar lista agenților străini se completează săptămânal cu nume noi de jurnaliști, opozanți, activiști, actori, muzicieni etc.
Pentru realizarea acestei epurări masive, Roskomnadzor (Serviciul rus de supraveghere a comunicațiilor, tehnologiilor informaționale și mass-media) a făcut mult mai mult decât se poate vedea în registrele publice ale surselor informaționale neloiale puterii. Istories a avut acces la cea mai mare scurgere de date din istoria principalei instituții de cenzură din țară – „Documentele cenzurii rusești”. Jurnaliștii au cercetat peste două milioane de documente interne, imagini și scrisori ale filialei Rosckomnadzor – Centrul principal de radiocomunicații. Centrul este responsabil de monitorizarea internetului, de pregătirea notelor informative despre agenții străini, de rapoartele privind depistarea „informațiilor interzise” și totodată de blocarea surselor de informații. […]
Primele cinci persoane fizice declarate agenți străini au apărut în registrul oficial pe 28 decembrie 2020 – trei jurnaliști, un apărător al drepturilor omului și o artistă conceptuală. Până atunci acest statut le-a fost atribuit doar organizațiilor necomerciale și de presă. […]
După 7 iulie 2021, cetățenii ruși au început să fie declarați agenți străini pe bandă rulantă. În prezent, noii agenți străini sunt introduși în registru în fiecare săptămână, lista este anunțată în fiecare zi de vineri, fiind înregistrate deja peste 200 de persoane. […]
Istories a depistat 804 nume de persoane despre care Centrul de radiocomunicații a colectat informații în perioada 2020-2022 pentru a fi declarate agenți străini. 139 de persoane din această listă deja sunt introduse în registrul oficial. Numărul potențialilor agenți străini ar putea fi mult mai mare, întrucât nu avem acces la toate documentele Roscomnadzor și ale Centrului de radiocomunicații.
Pe lângă elaborarea notelor informative, Centrul îi urmărește și pe liderii de opinie, la această categorie fiind incluse 472 de persoane, cu descrierea activităților lor și linkuri la toate conturile acestora de pe rețelele sociale.
Urmărirea persoanelor și presei pentru a fi declarate agenți străini și blocarea acestora pe internet are loc deocamdată în regim manual. Potrivit datelor Centrului de radiocomunicații, doar de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Roskomnadzor „a blocat răspândirea a peste 136 de mii de materiale ilicite care aveau scopul să destabilizeze societatea rusă pe fundalul desfășurării operațiunii speciale pe teritoriul Ucrainei, inclusiv care conțineau informații de importanță socială false, precum și chemări la dezordini în masă”. De asemenea, „a fost restricționat accesul la 68 de site-uri ale opoziției/…/ și la peste 540 de site-uri ucrainene”.
Roskomnadzor planifică urmărirea automată a conturilor de pe rețelele sociale ale agenților străini declarați sau potențiali și ale liderilor de opinie. De asemenea, încearcă să determine tematica tuturor articolelor care vor apărea în vizorul sistemelor automate de monitorizare a internetului, ca pe viitor să fie blocate cele considerate „periculoase”. Pentru ca aplicațiile de monitorizare automată a internetului să învețe să identifice articolele de acest fel, angajații Serviciului folosesc drept model site-urile instituțiilor media considerate agenți străini.
„Rusia bombardează blocurile de locuit”, „recruții ruși în Ucraina”, „ororile comise de militarii ruși în Bucea”: răspunsurile la aceste căutări pe motoarele Yandex și Google diferă foarte mult. Datorită scurgerilor de date a devenit clar de ce se întâmplă acest lucru. Într-unul din rapoarte, Roskomnadzonr arată că „Yandex” și „Mail.ru” respectă în totalitate cerințele de eliminare din rezultatele căutării a conținutului „ilicit”, iar pe Google „filtrarea rezultatelor este de 70-80%”.
O altă „bătaie de cap” pentru Roskomnadzor este YouTube-ul. „În prezent, videohostingul YouTube ignoră practic integral multiplele cereri de înlăturare a conținutului ilegal, /…/ în același timp restricționând accesul nu doar la conturile oficiale ale mass-media de stat, dar și la conturile organelor oficiale ale autorităților Federației Ruse”, scriau angajații Centrului de radiocomunicații în raport. YouTube, ca și alte site-uri, utilizează protocolul https, astfel, Roskomnadzor nu poate bloca un anumit material video „inacceptabil” – ar trebui blocat întreg domenul YouTube. Iar aceasta ar putea avea o rezonanță socială masivă.
[…]
DOSSIER.CENTER: Roskomnadzor îi urmărește pe toți
Principalul organ de cenzură supraveghează internetul și construiește ferme de boți
Dossier a analizat arhiva rețelei interne a Centrului de radiocomunicații de stat, filială a Roscomnadzor, obținută de hackerii grupului Cyberpartisans și a descoperit planuri pentru crearea de către stat a unei ferme de boți, un sistem de căutare pe internet a criticilor la adresa lui Putin și ce date despre cetățeni sunt colectate de Roskomnadzor.
Pe 28 februarie 2022, la patru zile de la începutul invaziei ruse în Ucraina, specialistul în analiza informației, Valentin Degtev, de la Centrul de stat pentru radiocomunicații din cadrul Roskomnadzor, le-a dat subalternilor săi sarcina să monitorizeze site-urile sub aspectul conținutului care contravine poziției oficiale a Ministerului Apărării. „Urmărim site-urile, căutăm informația care relatează că Forțele Armate ale Federației Ruse bombardează (ucid, rănesc, împușcă…) populația civilă, infrastructura urbană etc. Găsim aceste publicații, în coloana „E” marcăm site-ul cu cuvântul „introducem””.
[...]
Informațiile negative au dispărut
Cel puțin din a doua jumătate a anului 2021, Centrul de radiocomunicații monitorizează „informațiile cu caracter negativ privind președintele”, efectuează analiza materialelor din mass-media și de pe rețelele de socializare în care este criticat Vladimir Putin. De asemenea, cenzorii au întocmit rapoarte privind criticile aduse lui Putin în organe de presă concrete , de exemplu în emisia postului de radio Eho Moskvî.
Odată cu începerea războiului, monitorizarea țintită a publicațiilor nefavorabile președintelui rus are loc în regim cotidian, după cum reiese din documentul intern al Roskomnadzor. Potrivit acestuia, cenzorii monitorizează 1490 de surse: 1100 de conturi pe rețelele de socializare neblocate în Rusia (534 dintre acestea sunt canale de Telegram), 237 de publicații federale și regionale, 116 site-uri care nu sunt înregistrate ca instituții de presă și 37 de publicații străine.
În august 2022, departamentul de monitorizare a presei din cadrul Centrului de radiocomunicații a întâmpinat o problemă neașteptată: nu mai avea ce monitoriza. În documentul pe care Dossier l-a depistat în mail-ul Roskomnadzor, se spune că au rămas extrem de puține publicații federale și regionale care își permit să scrie materiale critice, întrucât cea mai mare parte a presei de opoziție fie a fost blocată, fie a încetat să funcționeze, fie s-a supus cerințelor cenzurii de stat.
„Mai mult, s-a constatat că și criticii cei mai înverșunați au devenit mai precauți în declarații, așa încât acestea nu pot fi calificate univoc drept critici la adresa Președintelui Federației Ruse” […]
După declanșarea războiului, Roskomnadzor a început să se intereseze nu doar de exprimările negative la adresa lui Putin, dar și de informațiile cu caracter negativ referitoare la autorități în general. Monitorizarea permite evaluarea modului în care sunt criticate puterea și războiul în Rusia – publicații care nu sunt blocate pe rețelele sociale și care militează activ împotriva războiului, potrivit rapoartelor Roskomnadzor, există în toate regiunile Rusiei.
Aceste rapoarte se referă nu doar la opiniile critice la adresa războiului sau a politicii autorităților ruse, dar și la teme neutre cum ar fi compararea nivelului de trai cu cel din afară, investigații de corupție etc. De exemplu, a fost catalogat ca material critic la adresa autorităților un articol apărut în publicația biwork.ru (Muncitorul din Biisk) în care se vorbește că locuitorii din Borovoe, raionul Biisk, regiunea Altai nu au avut apă timp de patru zile. Această publicație îi aparține deputatului din Duma de stat din partea Edinaia Rossia Alexandr Prokopiev.
De asemenea, Roskomnadzor urmărește clipurile video și streamurile tuturor canalelor de opoziție de pe YouTube și cu regularitate monitorizează emisiunea „Politica populară” realizată de echipa lui Alexei Navalnîi.
[…]
THE INSIDER: Nu-mi ești frate. De ce au eșuat toate eforturile Kremlinului de recrutare a mercenarilor în Serbia pentru războiul din Ucraina
La începutul acestui an, grupul Wagner a încercat să recruteze voluntari din Balcani pentru operațiunea din Ucraina. Autoritățile sârbe, însă, au anunțat imediat că prezența acestei organizații nu este dorită și le-a amintit potențialilor mercenari de răspunderea penală. Imaginea grupului Wagner este promovată în această regiune de postul afiliat Kremlinului RT (Russia Today), de canale de Telegram în limba sârbă cu mii de abonați, precum și de politicieni radicali mărunți, care n-au acces în Parlamentul sârb. Și unii mercenari sârbi racolați în primul val îi îndeamnă pe conaționalii lor să meargă la război. În pofida agitației, nu s-a înregistrat un flux semnificativ de doritori, în schimb există clipuri video cu participarea unor falși „luptători sârbi fără experiență de luptă”.
La începutul anului 2023, zona Balcanilor a atras din nou atenția ca o potențială regiune pentru recrutarea mercenarilor după ce postul de televiziune RT (aflat sub sancțiuni internaționale pentru că difuzează propagandă și dezinformează) a publicat pe RT Balkan „o propunere atrăgătoare” a grupului Wagner. Anunțul spunea că Wagner plătește 240 de mii de ruble pe lună (aproximativ 3140 de euro), iar pentru merite deosebite până la un milion de ruble (13 mii de euro). În caz de deces, familia primește cinci milioane de ruble (aproximativ 65,7 mii de euro), iar compania va acoperi toate cheltuielile pentru înmormântare și transportare a corpului. Pentru Balcani sunt sume mari.
Cetățenii sârbi riscă până la 10 ani de închisoare pentru participare la conflicte străine, fapt bine cunoscut de RT Balkan. Pe lângă site-ul care s-a lansat în noiembrie, RT Balkan este accesibil pe Telegram, Facebook, Instagram, Twitter, TikTok, și YouTube. Având în vedere factorul lingvistic, acest proiect poate miza nu doar pe publicul din Serbia, dar și pe cel din Muntenegru, Croația, Bosnia și Herțegovina și din alte țări în care se află diaspora din fosta Iugoslavie. […]
În ultimul timp, pe internet au apărut fotografii cu „luptători sârbi”, dar autenticitatea acestora nu poate fi stabilită. Fețele din fotografii sunt de regulă acoperite, iar presa rusă nu relatează prea des detalii despre faptele eroice ale „fraților slavi”. Analiștii de la Belgrad cu care a discutat The Insider apreciază ca foarte modeste șansele grupului Wagner de a recruta noi militari în Balcani. Unii vorbesc de câteva zeci de posibili mercenari, alții de câteva sute. Oricum, aceste efective nu pot influența considerabil capacitatea de luptă a unităților. […]
Potrivit datelor serviciilor ucrainene, în Donbass, din 2014, ar fi putut să se afle până la câteva sute de mercenari sârbi. Autoritățile sârbe nu au publicat niciodată astfel de date. În ultimii ani, peste 30 de cetățeni ai Serbiei au fost judecați pentru participare la conflictul din Ucraina, dar au fost condamnați la închisoare cu executare doar câteva persoane.
Un expert din Belgrad (care a preferat anonimatul) a povestit pentru The Insider că Wagner a recrutat mercenari în Balcani încă de pe timpul conflictului din Siria: „Aceia erau oameni cu experiență de luptă în Irak sau Afganistan, Kongo, Liberia etc. Cei care, însă, au mers în Donbass în 2014-2022, nu au fost mai mulți de 100-150, sunt ridicoli. Nu cred că regiunea va produce mercenari. Autoritățile sârbe nu le pot interzice să meargă în Rusia, dar speră că aceștia pur și simplu nu se vor întoarce. Cei care până acum au plecat din țară în calitate de mercenari, fie au murit, fie au rămas pe undeva, iar cei care au revenit au fost judecați. Wagner nu are prezență fizică în Serbia, toate acțiunile le desfășoară câteva grupări de extremă dreaptă. Potențiali mercenari sunt puțini, iar administrația Vucic, probabil, îi va trata foarte dur, întrucât Belgradul se îndepărtează tot mai mult de Rusia”.
