La 6 martie, 2019, doi oficiali cehi intrau în sediul CIA din Langley. Aceștia erau prim-ministrul Andrej Babiš și Michal Koudelka, Directorul Serviciului de Informații, care se ocupă de securitatea internă și este cunoscut prin acronimul BIS. Foarte puține detalii s-au aflat în legătură cu acea întâlnire, unul dintre acestea fiind faptul că Koudelka a primit medalia George Tenet.
Koudelka și-a început cariera ca ofițer de informații și a reușit să ajungă unul dintre cei mai proeminenți șefi ai BIS. După cum s-a văzut în cazul vizitei discrete la CIA, avea o relație solidă cu Babiš. În aparițiile publice ale acestora s-a văzut întotdeauna foarte clar că se sprijină unul pe celălalt. Cu toate acestea, situația s-a schimbat în ultimele săptămâni, interval în care prim-ministrul a tot ezitat să îi prelungească lui Koudelka mandatul.
Și așa a început în Republica Cehă disputa în legătură cu șeful celui mai influent serviciu secret. Aceasta s-a desfășurat parțial în culise, parțial pe față, și a avut o încărcătură emoțională destul de mare. Opoziția a vorbit despre amenințări la adresa securității statului, lașitate și incompetență. Într-un final, confruntarea s-a încheiat la egalitate – Koudelka nu a primit un nou mandat de director BIS, dar continuă să conducă acest serviciu.
Președintele pro-rus vs. Directorul preocupat de spionii Rusiei
Koudelka și-a petrecut aproape întreaga viață profesională la BIS. Acolo a crescut în rang ajungând la cârma departamentului de contra-informații, pe care l-a condus timp de zece ani. A fost numit directorul serviciului secret in 2016, iar din această poziție a avertizat cu privire la riscurile generate de activitatea serviciilor secrete rusești sau chineze pe teritoriul Cehiei. Sub comanda sa, BIS a desfășurat câteva operațiuni care au lovit rețeaua de agenți ruși din Republica Cehă. Tocmai această concentrare pe activitățile spionilor ruși și chinezi, precum și orientarea sa clar pro-occidentală, au provocat ostilitatea președintelui Miloš Zeman, care are relații extrem de călduroase cu ambele mari puteri.
Președintele a început să se pronunțe împotriva BIS și a directorului său odată cu cazul Novichok, atunci când țările aliate au expulzat în masă agenți ruși sub acoperire diplomatică, în semn de solidaritate cu Marea Britanie, pe al cărei teritoriu au fost otrăviți agentul dublu Sergei Skripal și fiica sa. Republica Cehă s-a alăturat și ea demersului și a expulzat trei membri ai personalului ambasadei ruse la finalul lui martie 2018.
Președintele a răspuns ordonându-le serviciilor secrete să investigheze dacă agentul chimic neurototoxic Novichok, care se pare că a fost folosit de agenți ai serviciilor secrete militare rusești GRU pentru a-i otrăvi pe cei doi, a fost produs sau depozitat pe teritoriu ceh. Zeman a încredințat această sarcină serviciului BIS și serviciului de informații militare după ce Moscova a acuzat Republica Cehă că substanța de tip Novichock folosită în Marea Britanie și-ar fi avut originile în Cehia.
Conform relatărilor de la acea vreme, Zeman a fost deranjat de rolul BIS în expulzarea celor trei agenți ruși, și se poate presupune că serviciul condus de Koudelka a făcut presiuni pentru cea mai dură acțiune posibilă. Apoi, se pare că președintele a fost extrem de nemulțumit de răspunsul la solicitarea sa privind agentul neurotoxic – ambele servicii de informații au ajuns la concluzia că substanța cunoscuta drept A230 fusese testată în cantități mici în Republica Cehă. Iar în vreme ce serviciile militare au spus că e vorba despre o substanță de tip Novichock, BIS a spus că nu este.
Apoi Zeman a apărut la televizor și a anunțat că substanța Novichok se producea în Republica Cehă. La scurt timp după, președintele a respins o propunere guvernamentală de promovare a lui Koudelka la rangul de general. A refuzat să o facă la fiecare șase luni după aceea, de șase ori în total. Așadar, șeful celor mai importante servicii secrete continuă să fie doar colonel.
Președintele a dat diverse explicații pentru refuzul său de a promova un om care, de altfel, s-a bucurat de mare recunoaștere, și acasă, și în străinătate. Nu și-a ascuns nici disconfortul în legătură cu concentrarea lui Koudelka asupra activităților rusești și chinezești. Zeman și anturajul său au legături strânse atât cu Moscova, cât și cu Beijingul. „I-am spus prim-ministrului că, în loc să urmărească în mod fictiv spioni ruși și chinezi, dl. Koudelka ar face mai bine să se concentreze pe infracțiunile economice din Republica Cehă”, a spus el în Octombrie 2019, adăugând că, în felul acesta, „serviciul și-ar dovedi în sfârșit utilitatea”.
„Sper că nu dezvălui niciun secret de stat, altul decât acela că BIS este incompetent. În șase ani, nu avem nicio dovadă clară că măcar un singur spion rus sau chinez a fost depistat”, a mai spus Zeman, cu altă ocazie.
Într-o manieră extrem de neobișnuită, directorul BIS a răspuns a doua zi printr-o declarație publică. „Aș vrea să menționez doar că am împiedicat zeci de ofițeri de informații ruși și chinezi să acționeze în ultimii cinci ani, fie nerecomandând acreditarea acestora, fie prin obligându-i să plece discret. De exemplu, am informat destinatarii noștri legali, la începutul acestui an, că am demontat cu succes rețeaua de informații a unuia dintre serviciile de informații rusești care își desfășurau activitatea pe teritoriul nostru, paralizându-i complet activitățile” a spus Koudelk în apărarea serviciului său.
Prins între un vânător de spioni și un președinte
Situația s-a complicat când președintele l-a angajat pe un fost analist șef al BRI, Jiri Rom, care avusese o relație complicată cu Koudelka și părăsise serviciul secret cu puțin timp înainte. Rom a realizat pentru Zeman un document care rezuma pretinsele motive pentru care Koudelka fusese un manager prost și nu merita să dețină în continuare acest post. Președintele i-a înmânat acest material prim-ministrului Babiš la sfârșitul anului trecut.
„Cred că dl. Koudelka ar trebui demis, dar, având în vedere că mandatul său expiră în mai puțin de un an, consider că acest lucru este oarecum irelevant”, a spus președintele la acel moment.
Babiš îl apărase pe Koudelka în fața lui Zeman anul trecut, insistând că acesta conduce foarte bine serviciile secrete.
Așadar, ce l-a făcut pe Babiš să își schimbe părerea despre Koudelka și să evite să-l sprijine pentru un al doilea mandat? Pentru a înțelege situația, trebuie să explicăm care este echilibrul de forțe pe scena politică din Cehia.
În octombrie vor avea loc alegeri parlamentare. Andrej Babiš și mișcarea sa ANO ar putea câștiga, dar nu e deloc sigur că vor guverna din nou. Partidele de opoziție au format două coaliții și au șanse destul de mari să învingă ANO. Mai mult, partenerii politici actuali ai lui Babiš, social-democrații și comuniștii, se situează în jurul pragului de 5% de care ar avea nevoie pentru a intra în camera inferioară a parlamentului. Așadar, chiar dacă partidul său câștigă, Babiš s-ar putea trezi în situația în care să nu aibă majoritatea necesară. Și aici va interveni președintele, care poate numi pe oricine pentru poziția de prim-ministru, indiferent dacă este sprijinit de o majoritate sau nu. Zeman a precizat deja că Andrej Babiš poate conta pe ajutorul său, spunând ca va încredința formarea guvernului liderul partidului câștigător, nu unei coaliții.
De asemenea, susținătorii lui Zeman au profiluri asemănătoare celor care au stat la baza mișcării ANO, așadar potențialul sprijin al președintelui înaintea alegerilor ar putea ajuta mișcarea lui Babiš (Zeman a spus deja că, la alegerile din toamnă, va vota pentru ANO).
Având în vedere circumstanțele, ar fi de înțeles, politic vorbind, de ce Babiš a încercat să îl mulțumească pe Zeman. Cei doi politicieni au discutat despre posibila prelungire a mandatului lui Koudelka luni, 2 august. Prim-ministrul a spus, după discuție, că i-a recomandat președintelui să se întâlnească cu Koudelka. De asemenea, a anunțat două posibile soluții. Fie Koudelka va fi numit din nou, fie îi expiră mandatul, situație în care adjunctul lui Koudelka ar prelua șefia BIS – în această situație, Koudelka nu ar mai deține cârma serviciului BIS, conform prim-ministrului. Totuși, directorul BIS este numit de guvern, în care Babiš deține un rol cheie, așadar următoarea cale de acțiune îi aparținea în exclusivitate prim-ministrului. Acesta a refuzat mult timp să discute despre acest subiect și despre decizia sa; practic, până în ultimul moment.
Ezitarea lui Babiš a fost criticată vehement de opoziție, care a spus că ne-numirea unui șef al serviciului ar pune în pericol securitatea Republicii Cehe. De exemplu, Pavel Bělobrádek (KDU-ČSL), președinte al Comisiei de supraveghere a BIS din Camera Deputaților, a subliniat faptul că legea nu prevede un director temporar al BIS, iar această situație ar putea afecta funcționarea serviciului. În plus, întreaga situație ar putea afecta încrederea partenerilor externi, care, de exemplu, fac schimb de informații cu BIS. „Lipsa îndelungată de acțiune cu privire la numirea unui director BIS va duce la pierderea credibilității noastre în rândul aliaților. Iar încrederea este cel mai de preț lucru pe care îl avem într-o comunitate”, a avertizat Bělobrádek.
Ape tulburi în vremuri incerte
Incertitudinea privind BIS vine într-un moment în care ancheta în cazul Vrbětice este încă în desfășurare. Cazul, care privește cea mai mare acțiune subversivă a Rusiei pe teritoriul Cehiei – explozia unui depozit de muniție provocată de membri ai GRU – a dus practic la înghețarea relațiilor dintre Republica Cehă și Rusia, iar contraspionajul a jucat un rol cheie în descoperirea acestuia. Chiar și așa, Zeman a contestat rezultatele anunțate de poliție și de BIS. El a susținut în nenumărate rânduri, în interviuri, că există două variante ale investigațiilor cu privire la cauzele exploziei, în vreme ce conform guvernului și autorităților relevante, nu există decât o versiune, aceea a unei diversiuni rusești.
Într-un final, mai precis luni, 8 august, prim-ministrul a anunțat că îi va propune guvernului soluția prin care Koudelka va rămâne, temporar, la cârma BIS, atunci când mandatul său va expira. Așadar, nu va fi de fapt directorul serviciului ca atare, ci șef interimar. Directorul care va ocupa biroul de șef al serviciului pentru următorii cinci ani va fi desemnat de următorul guvern.
Soluția este privită ca una de compromis – deși Babiš l-a ascultat pe Zeman și nu l-a numit pe Koudelka pentru un nou mandat, nu l-a îndepărtat cu totul pe directorul cunoscut și respectat la nivel internațional, pe care el însuși l-a lăudat.
Încă nu este clar care va fi reacția președintelui la această mișcare. Probabil, însă, că primul guvern după alegeri va fi cel condus de Andrej Babiš, pentru care decizia legată de Koudelka ar putea să aibă efect de bumerang. Este, de asemenea, posibil, ca la momentul respectiv, având în vedere noua distribuție de forțe politice, să fie și mai dependent de președinte decât este în momentul de față.