După anexarea Crimeii în 2014, mișcările agresive ale Rusiei și atitudinea sa militaristă în zona flancului estic al NATO au devenit inevitabil un motiv de îngrijorare pentru mai multe țări central și est-europene, în special a celor care s-a aflat în partea rusească de influență, după Cortina de Fier. Inițiativa de conectare a infrastructurii de la nord la sud poate limita influența Moscovei în regiune și, indirect, poate spori securitatea colectivă a statelor central și est europene.
Noua realitate de securitate de după anexarea Crimeii a făcut ca mai multe state din centrul și estul Europei, cele mai expuse în fața unei posibile agresiuni rusești, să gândească politici de dezvoltare rapidă care să vină și în sprijinul întăririi capabilităților defensive. În această categorie se încadrează și Inițiativa celor Trei Mări (Three Seas Iniative – 3SI) care își propune o interconectare accelerată, în plan economic, a statelor cuprinse în triunghiul format din Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră.
Am luat pulsul ultimelor evoluții legate de această inițiativă la un eveniment organizat în Polonia, principalul susținător al 3SI.
De la „cordonul sanitar” al lui Pilsudski la Inițiativa celor Trei Mări
Ideea unei alianțe central-estice europene nu este tocmai nouă, ci își trage rădăcinile din proiectul geopolitic denumit „Intermarium” al liderul statului polonez Jozef Pilsudski în anii 1920 .
Pilsudski visa la un „coordon sanitar” între Rusia și Vestul Europei format din țările central și est-europene, pe care mari puteri continentale și le-au disputat constant de-a lungul timpului, încetinindu-le în acest fel procesul de coagulare și dezvoltare. Evident, ideea mareșalului polonez stârnit nemulțumirea Rusia, dar și a puterilor occidentale.
Proiectul Inițiativa celor Trei Mări (Three Seas Initative - 3SI) reprezintă astăzi, cu actualizările de rigoare, proiectul de acum un secol al lui Pilsudski, dar într-o variantă mai lărgită, alt climat politico-economic și de securitate.
3SI își propune să interconecteze în ritm mai accelerat nu mai puțin de 12 state europene din centrul și estul Europei. Chiar dacă nu pune accent pe zona militară, ci este o inițiativă mai degrabă bazată pe viziune politică și dezvoltare economică, este evident că o infrastructură inter-conectată aduce și beneficii de securitate.
„În prezent ceea ce se discută în cadrul Inițiativei celor Trei Mări este mai degrabă dezvoltarea infrastructurii civile. Deci drumurile sale, infrastructura, conexiunile sale energetice, infrastructura sa digitală. Nu luăm în considerare acest lucru în domeniul securității și cooperării militare. Aceasta este mai degrabă o parte luată în considerare în NATO și în consultările noastre la nivel guvernamental în sfera securității. Cu toate acestea, există analiști și experți care susțin că, dacă vom dezvolta mai multă infrastructură în Europa Centrală, dacă vom îndeplini aceste promisiuni și planurile la care ne gândim, vom avea o infrastructură în viitor care va permite, de asemenea, să fim mai rezistenți și în acest domeniu al securității”, a declarat într-un interviu pentru Veridica.ro ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Polonia și reprezentantul guvernului de la Varșovia pentru Inițiativa celor Trei Mări, Pawel Kotovski.
Pe hârtie, Inițiativa celor Trei Mări a fost desenată pentru a se sprijini pe trei piloni importanți – transport, energie și digitalizare – care să ajute la dezvoltarea țărilor cuprinse în triunghiul format din Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
3SI acoperă peste 112 milioane de oameni care trăiesc în regiune pe o suprafață totală de peste un 1,2 milioane de kilometri pătrați, fapt ce constituie un vast potențial, care trebuie însă dezvoltat. Zona acoperă o treime din teritoriul UE dar generează doar 10% din PIBul comunitar, iar salariul mediu în cele 12 state ale 3SI este de aproximativ 1.080 de euro, de două ori mai mic decât media țărilor din UE.
Inițiativa celor Trei Mări (3SI) nu s-a mișcat foarte rapid, fiind organizată undeva în 2015, iar primul summit al statelor participante a avut loc la Dubrovnik în 2016. Au urmat apoi întâlniri anuale la Varșovia (2017), București (2018), Liubliana (2019), Talin (2020) și Sofia (2021).
Inițiatorii 3SI au plecat de observația că Uniunea Sovietică a construit căi de acces terestre sau feroviare care legau doar Rusia de aceste state, dar nu și între ele, fapt ce a dus la o premeditată slabă conectare de la nord la sud în spatele Cortinei de Fier. În general, Moscova vedea o circulație a trupelor de la est la vest și astfel nu a construit nimic care să conecteze direct țările ocupate după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Un plan de 600 de miliarde de euro. Surse de finanțare. Primul miliard
Proiectele de infrastructură vor necesita sume enorme de bani, dar și timp, astfel strategia este gândită pe câteva decenii pentru a reduce decalajul de infrastructură din țările vest-europene și cele est-europene. Centrul analitic SpotData estimează că aceste cheltuieli pot ajunge la 600 miliarde de euro până în 2030, și asta numai în ceea ce priveşte reducerea decalajului de infrastructură în UE.
Evident, se ridică și întrebarea de unde va găsi 3SI și banii necesari pentru a implementa câteva proiecte ambițioase de infrastructură? Ne referim aici la autostrada „Via Carpathia” de la Kleipeda (Lituania) până la Salonic (Grecia) pe axa nord-sud de la Marea Baltică până la Marea Egee și linia de cale ferată „Rail2Sea” ce ar trebui să lege porturile Gdansk și Constanța.
„Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. […] Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a declarat ministrul adjunct de externe al Poloniei, Pawel Kotovski, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.
În continuare, multe dintre statele europene, inclusiv cele care fac parte din Inițiativa celor Trei Mări, sunt dependente de gazele rusești și caută soluții pentru a-și asigura surse alternative de aprovizionare. O soluție pentru acest lucru ar putea fi gazul lichefiat (LNG) pe care SUA îl oferă deja spre vânzare țărilor europene pentru a contrabalansa influența rusă pe acest sector vital.
În ceea ce privește infrastructura, Polonia are deja construit un terminal de gaze lichefiate, iar Croatia a inaugurat pe insula Krk la începutul la începutul acestui an un astfel de terminal. Urmează ca România să construiască și ea un altfel de terminal, dar cel mai probabil acest lucru se va întâmpla undeva în 2026.
De asemenea, statele din 3SI fac deja eforturi inter-regionale pentru aprovizionarea cu gaze din Danemarca (Polonia), gazoductul TAP care trece prin Turcia și transportă gaze azere și este de urmărit ce anume va face România cu exploatarea gazelor din Marea Neagră și conducta BRUA.
În prezent, 3SI a anunțat că are o bază financiară pentru proiectele pe care le gândește de un miliard de euro. În mai 2019, după summitul 3SI de la București, Polonia și România au și înființat Fondul Inițiativei celor Trei Mări punând bazele de 500 de milioane de euro. Ulterior, au urmat cotizații din partea Estoniei, Letoniei, Ungariei, Sloveniei și Bulgariei, iar mai apoi Croația și Lituania cu alte 290 milioane de euro.
Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI) a declarat în timpul conferințe 3SI de la Varșovia de pe 18 septembrie că fondul își dorește să tragă între 3 și 5 miliarde de euro în primă fază.
De asemenea, SUA au anunțat deja că vor aduce un miliard de dolari în acest fond, fapt ce produce inevitabil un efect de „bulgăre de zăpadă” și pentru alți investitori de top, în special din zona privată, care include și marile companii americane. Germania stă și ea în expectativă, la fel ca și Comisia Europeană.
Beata Daszyńska-Muzyczka a declarat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, după evenimentul de la Varșovia, că există în prezent 10 investitori în acest fond și că unul dintre aceștia este privat.
Un ghimpe pentru Moscova
Inițiativa celor Trei Mări este un proiect ce ar putea interfera cu interesele Moscovei, cel puțin pe partea energetică, deoarece Rusia spera într-o și mai mare influență în Europa. O consolidare a independenței energetice, dar și creștere în sine a capabilităților economice a țărilor din acest format, nu este deloc în avantajul sau pe placul Moscovei. În plus, 3SI ar contribui la o coeziune mai mare între aceste state și crearea unor noi interese comune.
De asemenea, sporirea influenței Poloniei în regiune ar putea înseamna un dezavantaj pentru Rusia din considerente legate de situația din Ucraina. Varșovia este avocatul Kievului la Bruxelles de ani de zile, fapt ce interferează cu interese Rusiei ca Ucraina să nu meargă pe calea integrării euro-atlantice.
Mai mult, Polonia este foarte atentă la creștere militarismului rus în regiune din considerente iminente de securitate.
„Cred că aceasta este o înțelegere comună în cadrul NATO și, de asemenea, în cadrul Uniunii Europene, că Rusia este o amenințare și o provocare foarte serioasă pentru NATO, pentru stabilitatea asupra Europei și pentru securitatea guvernelor internaționale”, a mai declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Polonia și reprezentantul guvernului de la Varșovia pentru Inițiativa celor Trei Mări, Pawel Kotovski, pentru Veridica.ro.
„Acum avem exerciții militare foarte serioase la est de granițele noastre. Toate acestea ne fac să credem că Rusia este o provocare serioasă și majoră pentru securitate.” a completat diplomatul polonez, revenit recent de la post din SUA.
În astfel de condiții, Rusia va încerca prin eforturi conjugate să obstrucționeze acest proiect care ar putea pune în valoare poate cei mai importanți piloni ai NATO din flancul estic – Polonia și România, acolo unde SUA a investit masiv în ultimii ani atât pe dimensiunea economică, cât și pe cea de securitate pentru a consolida ambele state.
Nici capitalurile rusești și nici cele chinezești nu vor mai intra atât de ușor în zonă, în cazul în care se vor găsi acei investitori occidentali pe care inițiatorii 3SI îi caută în rândul companiilor private din Occident, în special din SUA, țară care se află într-o competiție acerbă cu China. Exemplul construcției unei autostrăzi de către chinezi în Muntenegru, care ulterior a dus la îndatorarea enormă a țării, a arătat că astfel de investiții nu pot fi fiabile sau de dorit pentru țările mici din sud-estul Europei.
Chiar dacă este în fază incipientă, 3SI are un potențial de luat în seamă care va însemna o coeziune regională mai mare împotriva influenței sino-rusești în Europa Centrală și Est prin accelerarea construirii de infrastructură rutieră, dejucând astfel presiunile pe care Beijingul le face acum în special în regiunea Balcanilor prin Inițiativa „Centura și Drumul” La fel Rusia este interesată economic și politic ca regiunea să aibă surse și infrastructură slabe privind aprovizionarea cu gaze, Moscova fiind principalul exportator de gaz în regiune. În concluzie, Inițiativa celor Trei Mări este un concept de cursă lungă, ce necesită bugete imense, dar care are potențial de viitor pentru accelerarea proceselor de dezvoltare pentru țările participante.
