De ce va rămâne la putere președintele Bulgariei, Rumen Radev

Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, Radev este singurul candidat înscris în cursă. Cu o cotă de popularitate de peste 65%, are șanse foarte mari de a fi reales. Susținut de partidele care se opun status quo-ului de pe scena politică locală, Radev încearcă să-și construiască o reputație mai bună și o prezență pe termen lung în viața politică din Bulgaria.

 „Nu sunt atât de important...sunt președintele”

Frământările politice din Bulgaria din 2020-2021 l-au transformat pe președintele Rumen Radev într-o cu totul altă persoană: el este cel care acum ia partea protestatarilor și încearcă să aducă la masa discuțiilor politicieni care abia dacă își vorbesc. Iar asta l-a pus sub lumina reflectoarelor, într-o țară unde Constituția îi dă președintelui prerogative mai degrabă simbolice, iar presa îi acordă atenție aproape exclusiv premierului.

În primii trei an de mandat, Radev s-a mulțumit să joace acest rol. „Nu sunt eu atât de important”, spunea el într-o înregistrare devenită virală într-o discuție cu o turistă din Brazilia cu care s-a întâlnit din întâmplare la un eveniment public, și care îl întrebase de ce toată lumea îi acordă atenție. La insistențele femeii, Radev a ezitat, dar a spus în cele din urmă „Sunt președintele”.

Imaginea lui publică nu a avut niciodată aura conducătorului, însă președintele a speculat foarte bine valul de proteste anti-guvernamentale din 2020 împotriva cabinetului GERB și a Patrioților Uniți și chiar a procurorului general Ivan Gheșev, toți aceștia fiind acum în conflict deschis cu Radev. A susținut public protestele și chiar a catalogat fosta guvernare din 2020 ca fiind „mafiotă” și a criticat eșecul negocierilor pentru a forma o coaliție de guvernare în 2021.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 14 noiembrie, Rumen Radev este singurul candidat la președinția. Și-a făcut publică intenția de a se înscrie în cursa pentru un nou mandat la 1 februarie, iar în cele șapte luni care s-au scurs de atunci nu a apărut niciun alt contracandidat.

Radev va candida ca independent sprijinit de un nou comitet de inițiativă, fiind susținut de Partidul Socialist Bulgar (BSP), la fel ca în 2016,, când a candidat și câștigat în turul doi împotriva candidatei susținute de GERB, Țețka Taceva, obținând 59,37 la sută din voturi.

După peste un deceniu de supremație a lui Boiko Borissov și GERB în politica locală, 2021 a produs schimbări seismice, în urma cărora Radev și-a consolidat poziția și mărit influența.

Impas politic la Sofia

Scrutinul prezidențial se va suprapune cu cel parlamentar, după ce două runde consecutive de alegeri organizate începând cu această primăvară s-au soldat cu certuri în Parlament, războaie ale orgoliilor și așteptări neîmplinite. În tot acest haos, niciun partid nu a reușit să strângă o majoritate în ciuda oportunității aparent ideale de a deschide un nou capitol în politica din această țară.

Alegerile din aprilie s-au încheiat fără vreun rezultat concludent, aducând o victorie incertă pentru GERB și o susținere surprinzător de mare pentru așa-zisele „partide de protest”, nou-înființatul ITN („Există un astfel de popor”), condus de Slavi Trifonov, un îndrăgit animator TV și cântăreț, alianța Bulgaria Democrată, care a ajuns o forță politică importantă la Sofia, și IBG-NI (în traducere „Ridică-te, Bulgaria! Venim!”). După ce nu a putut fi formată o coaliție de guvernare, Bulgaria s-a pregătit din nou de alegeri în iulie, câștigate de ITN cu 24,8 la sută din voturile exprimate. În loc să facă front comun cu celelalte partide de opoziție, ITN a propus un cabinet cu mulți necunoscuți, desemnat complet unilateral și fără aportul eventualilor parteneri, ceea ce a stârnit furie în Parlament și i-a dezamăgit pe mulți dintre votanții partidului.

În tot acest timp, Radev a rămas loial partenerilor lui din Partidul Socialist Bulgar, mandatându-i de două ori să formeze un guvern (în baza legii, dacă primele două clasate partide nu reușesc să întrunească o majoritate în Parlament, președintele acordă a treia opțiune unui partid la alegerea sa) – ceea ce a însemnat că în ambele rânduri Radev a distrus orice șansă pentru Bulgaria Democrată de a ajunge la un acord cu celelalte partide de opoziție și a mandatat o formațiune care în mod cert nu avea cum să găsească susținerea politică pentru formarea guvernului. Deși se situează în opoziție față de GERB în Parlament, BSP nu este văzut ca un partener de încredere de celelalte partide din cauza trecutului său comunist și a presupuselor sale legături cu Moscova.

De ce îl favorizează actuala criză politică pe Radev

În aceste luni, șicanele din Parlament nu au făcut decât să aducă și mai multă susținere pentru guvernul interimar propus de președinte. Potrivit unui studiu realizat de Market Links în iulie, 50 la sută din respondenți s-au declarat mulțumiți cu politicile guvernului tehnocrat, această pondere urcând la 54 la sută în luna august.

În tot acest timp, pe măsură ce guvernul interimar își consolida poziția, criticând activitatea fostei guvernări și susținând cu entuziasm reformele, și imaginea lui Radev a avut de câștigat. Susținerea politică pentru Radev a explodat în 2021, potrivit tuturor sondajelor de opinie. Un studiu publicat pe 17 septembrie de Gallup International arată că 65,5 la sută dintre cei intervievați îl susțin pe actualul președinte.

Pe 16 septembrie, Radev a desemnat al doilea cabinet interimar, care în linii mari avea aceeași componență, cu câteva schimbări notabile: foștii miniștri ai economiei și finanțelor, Kiril Petkov și Assen Vassilev, nu mai fac parte din cabinet, iar în aceeași zi aceștia au anunțat formarea propriului partid „Continuăm schimbarea”, despre care se estimează că va obține suficiente voturi pentru a intra în viitorul parlament. A fost pentru prima dată când puterea executivă a fost predată de un guvern interimar la altul. „Guvernul interimar a fost un model de succes, un pas înainte către depășirea prejudecăților politice care împiedică dezvoltarea țării”, spunea Radev într-o declarație de presă. „Din păcate, clasa politică a refuzat să accepte modelul guvernului interimar și dorințele societății”.

Luni, guvernul interimar a aprobat bugetul pentru organizarea celor două scrutine – 123,8 milioane de Leva (63,3 milioane de Euro).

Unde se poziționează Radev pe scena politică?

Greu de răspuns la această întrebare.

Născut în 1963 în Dimitrovgrad, un oraș muncitoresc construit de comuniști după modelul socialist de planificare urbană de la sfârșitul anilor 1940, Radev și-a terminat studiile în orașul vecin Haskovo, iar apoi a absolvit Academia Forțelor Aeriene Georgi Benkovski în 1987. Și-a luat apoi doctoratul în Științe Militare în domeniul îmbunătățirii nivelului tactic de pregătire al echipajelor de zbor și simularea luptelor aeriene. În 2003, a absolvit și Colegiul de Război pentru Aviație din Statele Unite (AWC). Radev a fost comandantul Forțelor Aeriene bulgare în perioada 2014-2017. Nu a fost afiliat niciunui partid politic și nu a avut vreun interes politic înainte de campania din 2016 susținută de socialiști.

Începând cu 2021, Rumen Radev și-a cultivat cu atenție imaginea publică și a evitat să fie etichetat – nu și-a exprimat atitudini și opinii deschise nici față de UE, nici față de Moscova, nici liberale, nici pro-conservatoare, deși a fost susținut de Partidul Socialist Bulgar, succesorul direct al Partidului Comunist Bulgar, desființat după 1989.

Cu toate acestea, în interviurile acordate în 2017, Radev s-a opus sancțiunilor UE împotriva Rusiei în urma anexării Peninsulei Crimeea din Ucraina. Într-un interviu acordat France 24 în același an, a minimalizat influența potențială obținută de Rusia în regiune prin construcția gazoductului Balkan Stream, spunând că dacă prețurile rămân mici, atunci cu atât mai bine. Rețelele de socializare și grupurile de Facebook care îl laudă pe Boiko Borissov și condamnă valul de proteste din 2020, se intensifică retorica potrivit căreia doar un guvern comunistoid  influențat de Rusia poate veni la putere; în asentimentul acestei retorici, Radev este descris ca un reprezentant al Kremlinului. Totuși, Radev nu a făcut nicio declarație în care să își exprime simpatia pentru regimurile totalitare și nici nu a comentat vreo politică recentă de-a lui Putin. În același timp, nu a făcut nicio declarație privind controversele din jurul recentei descoperiri a unei  rețele de spioni ruși la Sofia, prilej pentru Borissov să-l descrie din nou pe Radev ca agent al Moscovei.

Un alt subiect aprins de dezbatere este faptul că luni de zile Radev nu a vrut să spună dacă s-a vaccinat sau nu și dacă susține imunizarea în masă a populației – o temă de actualitate în Bulgaria, unde atitudinile anti-vacciniste prevalează și unde doar peste 1,2 milioane de oameni s-au vaccinat împotriva COVID-19 (cifra este contestată din ce în ce mai mult după ce la sfârșitul verii autoritățile au descoperit și închis mai multe clinici care eliberau certificate de vaccinare false). Într-un final, pe 28 august, Radev a declarat presei locale că s-a vaccinat, refuzând să mai comenteze pe marginea subiectului.

În octombrie 2020, președintele a ridicat câteva semne de întrebare când a zburat în Estonia pentru a participa la un forum de investiții, deși știa că fusese contact al unei persoane confirmate cu COVID-19 în Bulgaria.

Radev vs. Borissov

În tot acest timp, nu există semne că schimburile aprige de replici dintre Radev și Borissov vor dispărea prea curând. În timp ce Radev a acuzat GERB în repetate rânduri de corupție, dând un vot de neîncredere guvernului încă din februarie 2020, Borissov l-a criticat și el acerb pe președinte. Au existat inclusiv acuzații că Radev îl urmărește cu o dronă, o suspiciune pe care Borissov a făcut-o publică în vara lui 2020, când în presă au apărut imagini cu el dormind dezbrăcat, în timp ce pe noptiera de lângă pat se aflau un pistol și lingouri de aur. În zilele cu cele mai intense proteste, în iulie 2020, Radev a cerut demisia guvernului, o variantă respinsă de GERB.

Numai în ultimul an, Borissov l-a numit pe Radev dictator, bătrân libidinos, iar într-o convorbire telefonică interceptată, „aviator prost”.

Radev l-a mai criticat și pe procurorul general Ivan Gheșev, văzut de prostatari și noile partide din Parlament drept o persoană care blochează anchetele care vizează fostul guvern și acționează ca apărător al status quo-ului. La final de 2019, Radev a refuzat să semneze decretul de numire în funcție a lui Gheșev, folosindu-se de dreptul de veto și motivându-și decizia invocând suspiciuni că procesul de numire a noului procuror general este controlat de guvern. Gheșev, unicul candidat pentru această funcție, a fost în cele din urmă reales. În aprilie 2020, Procuratura a făcut publice înregistrări ale convorbirilor lui Radev fără să ofere prea multe detalii. În aceeași perioadă, Geshev i-a cerut Curții Constituționale să-i ridice imunitatea lui Radev pentru ca acesta să poată fi anchetat în legătură cu un conflict de interese. Autoritățile au renunțat în cele din urmă la caz. „Procuratura devalorizează două concepte importante pentru protecția statalității – „trădare”și „încălcarea Constituției” – folosindu-le pentru a crea senzație. Atacurile împotriva mea și a familiei mele iau deja o turnură urâtă și se desfășoară indiferent de mijloace”, a spus atunci Radev.”

În iulie 2020, procuratura și poliția au descins în palatul prezidențial fără să ofere explicații clare, iar Radev a cerut imediat demisia lui Gheșev.

Cine poate candida împotriva lui Radev?

Alegerile prezidențiale reprezintă o nouă necunoscută într-un an 2021 extrem de imprevizibil. Slavi Trifonov, liderul ITN, câștigător al scrutinului cu repetiție din iulie, a declarat în mod surprinzător, într-o rară apariție televizată în luna august, că partidul lui îl va susține pe Radev și nu va propune propriul candidat. A fost o mutare surprinzătoare, deoarece în trecut Trifonov criticase atât BSP, cât și guvernul interimar.

Duminică, partidul nou înființat, „Continuăm schimbarea”, creat de doi dintre miniștrii cabinetului interimar numit de Radev, au spus la rândul lor că președintele corespunde valorilor promovate de partidul lor, însă au cerut ca acesta să nu devină un proiect influențat de Radev.

Se așteaptă ca GERB să-și anunțe candidatul până la finalul lunii. Conform declarației unui oficial al partidului, Tomislav Doncev, nu va fi Boiko Borissov, cel mai longeviv șef de executiv din Bulgaria. Doncez a mai precizat și că persoana va fi mai degrabă „bărbat decât femeie”. În mod ironic, răspunsul cel mai direct pe această temă a venit din partea pugilistului bulgar Kubrat Pulev, care a zis „De ce nu?”, întrebat într-un interviu la TV în luna iunie dacă se gândește să intre în politică și să candideze pentru președinție. Totuși, Pulev a spus ulterior că mai are încă multe de demonstrat în ringul de box și a dezmințit aceste speculații.

Cum alegerile se apropie, Radev întră și el în ring sub lumina reflectoarelor, însă fără să se contureze clar cine îi va fi adversar.