„Zapad-2021” a fost un exercițiu militar impresionant, la care au participat aproximativ două sute de mii de oameni. 12500 de militari și-au demonstrat abilitățile de luptă în poligonul „Obuz-Lisnovsky” din Belarus, o cincime dintre aceștia fiind ruși. Principalele evenimente organizate în cadrul exercițiilor au avut loc în Rusia, în special la poligonul Mulino, care a fost vizitat de Vladimir Putin.
Este semnificativ faptul că Putin și Lukașenko nu au apărut ca un duet militar-politic la vreunul dintre poligoane. Acest lucru este cu atât mai interesant cu cât începutul exercițiilor din 10 septembrie a fost precedat de o întâlnire de trei ore între Putin și Lukashenko. După întrevederea respectivă s-a anunțat că vor fi aprobate 28 de foi de parcurs pentru crearea Uniunii Statale. Semnarea documentelor privind aprofundarea integrării a fost anunțată pentru toamna acestui an. Aș dori să subliniez că nu vorbim despre o monedă comună și organisme supranaționale, întrucât foile de parcurs relevante pentru acestea nu au fost încă convenite.
Este demn de remarcat faptul că Lukașenko, pe fondul exercițiilor Zapad-2021, a făcut concesii demonstrative Rusiei, pe care le evitase timp de mulți ani. Avioane de luptă rusești au fost mobilizate la baza aeriană de lângă Baranovichi. A fost anunțat un centru comun de antrenament, cu piloții ruși în alertă. La granița de vest a Belarusului, potrivit lui Lukașenko, va fi implementat sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400. El a anunțat, de asemenea, necesitatea acoperirii frontierei cu Ucraina cu sisteme de apărare aeriană, contrazicându-și astfel retorica anterioară.
Cea mai importantă în contextul securității europene este declarația lui Lukashenko privind achizițiile viitoare de armament rusesc – avioane, elicoptere, sisteme de apărare aeriană – în valoare de 1 miliard de dolari. Având în vedere că rezervele de aur și valutare ale Belarusului se ridică la 7,4 miliarde de dolari, o astfel de cheltuială a fondurilor nu pare foarte rațională. Nu putem elimina ipoteza unui transfer de echipamente rusești pe teritoriul Belarusului, probabil însoțite de specialiști militari ruși îmbrăcați în uniforma Forțelor Armate ale Republicii Belarus. Noua versiune a „omuleților verzi” cu însemnele unei armate străine va avea un impact real asupra securității europene.
Seria de exerciții Zapad a început în 2017, acestea mergând, practic, pe urmele jocurilor de război din epoca sovietică. Încă de la început, aceste exerciții au adus în centrul atenției întrebări cu privire la vulnerabilitatea așa-numitului coridor Sawalki – o fâșie de teren polonez prins, pe de o parte, între Belarus și enclava rusă Kaliningrad și, pe de altă parte, între țările NATO din zona continentală și membrii baltici ai Alianței – și despre capacitatea trupelor rusești de pe teritoriul Belarusului de a lovi în state vecine precum Polonia, Lituania și Letonia. Zapad a provocat, de asemenea, o anxietate crescută în Ucraina, care în 2014 a fost victima agresiunii hibride rusești cu utilizarea unei componente militare. Granița de o mie de kilometri dintre Ucraina și Belarus a fost percepută în mass-media ca un posibil nou arc de tensiune. Patru ani mai târziu, aceste întrebări sunt din ce în ce mai relevante și vulnerabilitățile pe care le dezvăluie sunt din ce în ce mai îngrijorătoare și totuși nu s-a întâmplat nimic în această perioadă; NATO nici măcar nu și-a consolidat granița cu Belarusul, așa cum a devenit evident în vara anului 2021, când Minsk a folosit imigranții ilegali pentru a pune presiune asupra vecinilor săi. Alianța pare pur și simplu lipsită de orice planuri semnificative pentru a contracara o posibilă ofensivă hibridă rusă împotriva propriilor membri.
Dacă vorbim despre factori hibrizi în jurul exercițiilor „Zapad”, merită să facem o retrospectivă. La 24 august 2017, ofițerii FSB l-au răpit și deportat pe Pavel Hryb, în vârstă de 19 ani, în Ucraina, din Gomel, Belarus. Un cetățean al Ucrainei a fost răpit pe teritoriul unui stat vecin pentru a strica relațiile ucraineano-bieloruse. El a fost acuzat în Rusia de pregătirea unui act terorist împotriva unei școli. Hryb a fost eliberat la schimb în septembrie 2019 și a revenit în Ucraina.
Astăzi, relațiile dintre Belarus și Ucraina sunt semnificativ deteriorate ca urmare a evenimentelor care au avut loc după alegerile prezidențiale din 2020. În același timp, Kievul continuă să evite impunerea de sancțiuni sectoriale împotriva Belarusului, similare cu cele impuse de țările UE.
Exercițiul „Zapad-2021” a fost precedat de o altă situație excepțională – aterizarea forțată la Minsk, la 23 mai 2021, a unei aeronave RyanAir care se deplasa de la Atena la Vilnius. Scopul utilizării hibride a regulilor de securitate ICAO în interesul autorităților din Belarus a fost capturarea jurnalistului de opoziție Roman Protasevich, co-fondator al canalului Telegram NEXTA. Rezultatul a fost nu numai satisfacerea ego-ului lui Alexander Lukashenko, ci și deteriorarea accentuată a relațiilor Belarusului cu UE și Statele Unite. În acest context, Rusia pare să fie cam singurul aliat al Belarusului.
Astfel, Zapad 2021 a avut un scop multifuncțional – a fost o demonstrație de forță pentru adversarii percepuți ai Rusiei, NATO, în special în regiunea baltică și Ucraina. În al doilea rând, a ajutat Moscova să-și avanseze obiectivele în Belarus.
Momentul desfășurării exercițiilor Zapad-2021 (10-15 septembrie) demonstrează că era important pentru Kremlin să asigure întoarcerea personalului militar la bazele lor permanente pentru a participa la alegerile pentru Duma de Stat. Formarea și confirmarea legitimității sale de către Occident pare o prioritate pentru Putin. El preferă să folosească forța pentru a intimida Occidentul mai degrabă decât agresiunea directă. Și interesul său, printre altele, constă în apariția la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a unor membri nou aleși în Duma rusă, ale căror biografii includ crime de război în Donbass.
Astăzi, instrumentul folosit pentru întărirea poziției Kremlinului este prețul gazului natural, care bate recorduri pe piețele europene. Kremlinul le prezintă spectrul unei ierni reci cetățenilor europeni, sperând că aceștia vor începe să facă presiuni asupra guvernelor lor pentru a pune în funcțiune gazoductul NordStream2 cât mai curând posibil. Aș dori să menționez că finalizarea construcției celei de-a doua etape a proiectului ruso-german este însoțită de o campanie informațională masivă. Pe lângă utilizarea știrilor false la scară globală și discreditarea Ucrainei, Putin mizează pe agresiunea hibridă. Din păcate, reacția comunității mondiale după 2014 demonstrează că liderul de la Kremlin a jucat cartea câștigătoare într-o situație în care resursele Rusiei sunt limitate.
