Ancheta în legătură cu așa-numitele Dosare Pandora a rezonat cu Bulgaria într-un fel neobișnuit: în loc să expună legături necunoscute între oligarhie și politică, a confirmat mai degrabă numeroase investigații care arareori au ajuns în atenția presei internaționale.
Până acum, ce a apărut public din scurgerea de informații vizează în special doi politicieni care ar fi înființat companii offshore nedeclarate în 2013: mogulul de presă Delyan Peevski, care a tot făcut naveta între Bulgaria şi Dubai şi acum candidează pentru un fotoliu de parlamentar, şi fostul ministru Nickolay Mladenov, care a avut legături cu GERB, un partid care a fost forța dominantă pe scena politică din Bulgaria începând cu finalul anilor 2000, în ciuda faptului că a fost adesea acuzat de corupție, îngrădirea libertății presei și gestionarea necorespunzătoare a fondurilor europene.
Scurgerea de informații din Dosarele Pandora apare într-o perioadă în care Bulgaria se pregătește de alegeri duble și e discutabil dacă evoluțiile legate de aceste informații ar putea să ducă la rezolvarea crizei politice din această țară.
La 14 noiembrie va avea loc un al treilea scrutin parlamentar, ca urmare a rezultatelor neconcludente din aprilie (când GERB a câștigat cele mai multe voturi, dar s-a trezit fără parteneri pentru a forma o coaliție) şi a alegerilor din iulie, când nou-formatul partid de opoziție Există un astfel de popor, condus de popularul moderator Slavi Trifonov, a obținut o victorie istorică, dar a renunțat la mandat după o serie de decizii haotice şi neputința de a ajunge la un acord cu alte partide de opoziție. De această dată, printre favoriți se numără alt partid înființat recent, Continuăm schimbarea, condus de foști membri ai guvernului de tehnocrați numit de președintele Rumen Radev în 2021.
În aceeași zi, bulgarii își vor vota şi președintele. Actualul șef al statului, Rumen Radev, sprijinit de Partidul Socialist Bulgar şi validat de Există un astfel de popor, se va confrunta cu Rectorul Universtăţii din Sofia Anastas Gerdjikov (sprijinit de GERB) şi judecătorul Loyan Panov (sprijinit de Bulgaria Democrată).
Oligarhul, mogulul media şi candidatul parlamentar Delyan Peevski
La 5 octombrie, numele îndelung controversatului personaj Delyan Peevski a apărut printre cele ale bulgarilor menționați în legătură cu Dosarele Pandora, conform jurnalistului Atanas Tchobanov de la bird.bg, care a luat parte la investigație.
În urma scurgerii masive de documente se pare că, pe vremea când era parlamentar, în 2013, Peevski a fost implicat în trei companii offshore pe care nu le-a declarat. La 19 octombrie 2013, în vreme ce Bulgaria era cuprinsă de proteste anti-guvernamentale, Peevski a devenit directorul companiei Felina Trade & Investment Inc., înregistrată în Insulele Virgine Britanice, cu active în valoare de 50.000 USD care au fost transferate către o altă companie înregistrată în Insule.
Investigația a scos la iveală și faptul că în 2016 Peevski nu a declarat venituri de 100.000 USD obținute de Verum International SRL, cu sediul social în Seychelles și aflată sub umbrela IGWT SRL din Dubai, o companie deținută tot de Peevski.
În 2018, el a semnat un document care confirma faptul că era proprietarul unei companii cu numele Verum, care avea legătură cu IGWT. Actul de proprietate a fost ulterior transferat către un avocat, apropiat al lui Peevksi.
Într-o scrisoare deschisă către postul național de televiziune bulgar, trimisă în urma dezvăluirilor din Dosarele Pandora, Peevski spune că nu a făcut nimic rău: „Aceste întreprinderi nu au fost niciodată active; nu au acumulat niciun fel de capital și nu s-au făcut niciun fel de tranzacții prin intermediul lor. Încercarea de a sugera că este ceva suspect în legătură cu ele este sortită eșecului.”
Ascensiunea lui Peevksi a început în 2011, când s-a alăturat NDSV, un partid înființat de ultimul rege al Bulgariei, Simeon Saxe-Coburg-Gotha, care a devenit apoi prim-ministru între 2001 și 2005. În acea perioadă, grupul media al lui Peevski a început să domine presa scrisă.
În 2013 el a devenit parlamentar din partea Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (cunoscută și ca DPS, care reprezintă în special minoritatea turcă din țară, Peevski fiind unul dintre puținii membri care nu aparțin acestei etnii). A fost apoi ales de către parlament președinte al Agenției de stat pentru siguranță națională. Numirea sa a declanșat un val de proteste în Bulgaria, protestatarii cerând o lege a lustrației, precum și o schimbare majoră la guvernare. A fost cel mai mare protest de până în vara anului 2020.
În ultimii ani s-au făcut investigații în urma cărora s-ar fi aflat că firme care au legătură cu Peevksi au primit sume mari din banii publici, în special pentru proiecte de infrastructură. În iunie anul acesta Peevski a fost sancționat conform Legii privind încălcarea drepturilor omului de către oficiali, cunoscută și drept Legea Magnistky, iar toate bunurile sale din SUA au fost înghețate.
Conform Departamentului Trezoreriei SUA, Peevski „a fost implicat în mod regulat în acte de corupție, folosind traficul de influență și mita pentru a nu se supune controlului public și pentru a exercita control asupra instituțiilor și sectoarelor de bază din societatea bulgară”. „Nu am fost implicat în nicio activitate de corupție” a spus el atunci pe Pik.bg, unul dintre site-urile web dedicate prezentării activităților sale într-o lumină bună.
Cei care au crezut că Legea Magnitsky și Dosarele Pandora îl vor reduce la tăcere pe Peevski s-au grăbit - Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți a anunțat că acesta va candida pentru funcția de deputat la alegerile generale și, în mod neobișnuit, o va face în două orașe simultan: Veliko Tarnovo și Blagoevgrad. „Nominalizarea lui Peevski drept candidat este o acțiune teroristă împotriva democrației”, a declarat la 12 octombrie co-liderul Bulgariei Democratice, Hristo Ivanov, care a decis să candideze împotriva lui, în mod simbolic, la Veliko Tarnovo.
Fostul ministru de externe și reprezentant ONU Nickolay Mladenov
La data de 7 octombrie Nickolay Mladenov a devenit al doilea politician bulgar despre care s-a spus că ar avea active offshore ascunse. Informația a venit ca o surpriză, având în vedere reputația internațională respectabilă a lui Mladenov. Mladenov, acum inactiv din punct de vedere politic, a respins acuzațiile și a explicat că firma respectivă a fost înființată pentru a începe o activitate de consultanță. Acest lucru nu s-a întâmplat în practică datorită activității sale la ONU.
Mladenov a înregistrat Afron Enterprises SRL în Seychelles prin agenția elvețiană SFM Corporate Services SA la 9 august, 2013, șapte zile după ce a fost numit Reprezentant Special ONU. Afron a fost închisă în 2018.
„Această firmă nu a fost niciodată activă și nu s-au efectuat tranzacții financiare prin intermediul său”, a declarat Mladenov pentru bird.bg. El a confirmat colaborarea cu agenții elvețieni în cadrul procesului, dar a insistat că, în ciuda datelor prezentate, firma a fost înființată înainte de începerea mandatului său la ONU.
Mladenov s-a născut în 1972 în Sofia, într-o familie apropiată de elita comunistă. Tatăl său, Evtim Mladenov, a făcut parte din aparatul represiv al Securității, iar unchiul său, Mladen, a fost ambasador.
În ciuda contextului familial, cariera lui Mladenov a fost asociată cu aripa de centru-dreapta. Ca membru al Forțelor Democrate Unite a fost parlamentar între 2001 și 2005. Din 2005 până în 2007 a fost consultant al Băncii Mondiale, al Institutului Internațional Republican și al Institutului Democratic Național în Bulgaria, Afganistan și Yemen. În 2007 a trecut la partidul GERB, aflat în plină ascensiune. În același an a devenit membru al Parlamentului European.
Mladenov a fost ministru al apărării (2009-20010) și al afacerilor externe (2010-2013). Asta a dus la numirea sa drept Reprezentant Special ONU pentru Irak și șef al misiunii ONU de asistență pentru Irak. A fost apoi mediator în conflictul israeliano-palestinian până la finalul anului 2020. Statutul său a căpătat greutate în această poziție: un editorial realizat de New York Times în ianuarie 2021 îl descrie ca fiind cel care a „calmat situația în Gaza, a ajutat la menținerea legăturilor Israelului cu lumea arabă și a menținut vie speranța pentru pace”, în vreme ce publicația israeliană Haaretz l-a prezentat drept „unul dintre cei mai de succes reprezentanți ONU pentru conflictul israeliano-palestinian.”
În 2020 mass-media din Bulgaria vedea în Mladenov un potențial succesor al Prim Ministrului Boiko Borissov, în urma protestelor și nemulțumirii crescânde față de politica GERB. Speculațiile nu au devenit niciodată realitate.
Alți actori pe scena Pandorei
În cadrul anchetei, acționarii majoritari ai celei de-a treia celei mai mari bănci din Bulgaria – First Investment Bank (cunoscută și sub numele de Fibank), TsekoMinev și Ivaylo Mutafchiev, apar ca proprietari de afaceri inițiate de cetățeanul cipriot Georgios Georgiou, beneficiarul a milioane în împrumuturi de la propria lor bancă First Investment.
Potrivit bird.bg, împrumuturile ar depăși 1 miliard de leva. O telegramă diplomatică clasificată din 2005, publicată pe Wikileaks, indică faptul că mai multe bănci bulgărești, inclusiv First Investment Bank, au fost implicate în spălare de bani și împrumuturi conexe. De asemenea, Fibank i-a acordat împrumuturi serioase lui Delyan Peevski și a fost salvată de trei ori de la faliment pe banii statului.
Dosarele conțin, de asemenea, o mențiune despre președintele Federației bulgare de fotbal, fostul portar Borislav Mihailov, unul dintre jucătorii faimoasei echipe naționale a Bulgariei din 1994, care a marcat un moment istoric ajungând în semifinalele Campionatului Mondial din Statele Unite. Fostul jucător devenise o figură din ce în ce mai controversată și, potrivit criticilor săi, unul dintre motivele pentru care performanța internațională a fotbalului bulgăresc a scăzut. Informațiile dezvăluite includ o scrisoare din 2013 a fostului președinte al UEFA, Michel Platini, în care acesta întreba despre lucrările de construcție întârziate ale Stadionului Național din Sofia, finanțate de UEFA.
Mihailov a fost, de asemenea, tulburat de un congres de urgență din 12 octombrie, inițiat de fostul jucător și star al Manchester United, Dimitar Berbatov, care a candidat pentru locul lui Mihailov cu o platformă care promitea o schimbare radicală. După o luptă strânsă, Mihailov a câștigat în cele din urmă alegerile, votat de proprietarii de cluburi de fotbal, iar Berbatov și-a exprimat îngrijorarea cu privire la transparența procesului de vot.
„Nu există corupție în fotbalul bulgăresc”, a spus Mihailov la 10 octombrie. Între timp, Berbatov a declarat că va contesta decizia federației și va solicita repetarea votului. Sportul și politica sunt legate în Bulgaria, personalități din lumea sportului intrând adesea în politică, iar politicienii fiind adesea implicați în investiții în sport.
Efectul dezvăluirilor asupra alegerilor
Președintele Rumen Radev a folosit evenimentele din jurul lui Delyan Peevski pentru a critica situația politică din țară și Parchetul, adesea văzut ca un scut pentru afacerile GERB și ale partenerului său: „Faptele lui Peevski par mai vizibile din exterior decât în interiorul țării. Acest lucru nu spune nimic bun despre organele noastre de anchetă și instituțiile responsabile de aplicarea legii”, a comentat Radev la 5 octombrie și a adăugat ulterior că a fost surprins de menționarea lui Nickolay Mladenov în Dosarele Pandora. La 8 octombrie el a spus că „și alte nume vor fi făcute publice”.
Niciun reprezentant al GERB nu a comentat în legătură cu controversele legate de numele lui Mladenov, conform obiceiului formațiunii de a lăsa pur și simplu ca astfel de controverse să treacă prin furtuna mediatică și apoi să dispară. Dosarele Pandora confirmă o tendință tristă în politica bulgărească: presiunile din exterior arareori au vreun efect asupra gestionării afacerilor interne, un exemplu elocvent fiind chiar revenirea lui Delyan Peevski pe fondul sancțiunilor Magnitsky și implicarea în jurisdicții unde impozitele sunt mici sau chiar inexistente.
