Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Alegerile americane, trolii ruşi şi „bucătarul lui Putin”
nytimes.com / 6 şi 10 nov. 2022, politico.eu / 7 nov. 2022
Cu câteva săptămâni înaintea scrutinului din 8 noiembrie, FBI şi Agenţia americană pentru Securitate Cibernetică au avertizat asupra reactivării trolilor şi boţilor ruşi în contextul alegerilor parţiale. Avertismentul, preluat de New York Times, vine după semnalarea reluării activităţii online după un an de tăcere a utilizatorului platformei de socializare conservatoare Gab care postează sub numele „Nora Berka”. Majoritatea postărilor sunt denigratoare, unele chiar obscene, şi-l vizează pe preşedintele Joe Biden şi alţi democraţi proeminenţi. Comentariile deplâng folosirea banilor contribuabililor americani pentru ajutorarea Ucrainei în războiul cu invadatorii ruşi şi îl descriu pe preşedintele Zelenski în termeni caricaturali preluaţi din propaganda Kremlinului. Interferenţa Rusiei în alegerile americane - negată cu obstinaţie de Moscova ani la rând – a fost recunoscută public săptămâna trecută de unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin. Publicaţia Politico îl citează pe oligarhul Serghei Prigojin, conducătorul grupului de mercenari Wagner implicat în prima linie a aşa-zisei „operaţiuni specială”, care a admis pe contul său de pe reţeaua Vkontakte că Rusia „a interferat, interferează şi va interfera” în politica americană, adăugând că o va face „cu grijă, precizie şi chirurgical” în felul ei, aşa cum ştie.
Poreclit „bucătarul lui Putin”, Prigojin este pe lista celor sancţionaţi de Statelor Unite şi Uniunea Europeană, Washingtonul oferind 10 milioane de dolari recompensă pentru informaţii legate de implicarea sa în influenţarea alegerilor americane.
Dezinformare iraniană despre trucarea alegerilor din S.U.A.
apnews. com / 7 nov. 2022
Mai mulţi utilizatori americani au distribuit în ajunul alegerilor de săptămâna trecută pe reţelele sociale un videoclip menit să evidenţieze vulnerabilitatea procesului electoral american în faţa „hackerilor” străini. În imagini, filmate la o conferinţă a conservatorilor din Florida privind integritatea alegerilor, se vede cum unul dintre vorbitori proiectează de pe laptop un film pe care pretinde că l-a primit de la un avertizor iranian şi care ar demonstra cum acesta împreună cu conaţionalii săi au „spart” baza de date a militarilor americani din străinătate, folosind informaţiile subtilizate pentru falsificarea unor buletine de vot la alegerile din 2020. „Aşa se fură alegerile” – a comentat unul dintre utilizatori, fiind răsplătit cu mii de aprecieri şi redistribuiri înainte ca postarea să fie restricţionată pe Twitter. Potrivit agenţiei Associated Press, care citează rezultatele unei investigaţii comune a Departamentului american al Justiţiei şi FBI din 2021, imaginile prezentate la evenimentul din Florida sunt de fapt o simulare înşelătoare şi nu dovada unei operaţiuni reuşite de fraudare a votului. Ancheta de atunci a concluzionat că doi cetăţeni iranieni au creat şi diseminat un videoclip cu pretinse vulnerabilităţi ale infrastructurii electorale, cu pretenţia că înfăţişează o operaţiune de falsificare a voturilor americanilor din afara ţării. În 2020, hackerii au compromis site-urile electorale din 11 state şi au descărcat datele a peste 100.000 de alegători, dar nu au folosit datele pentru falsificarea voturilor.
„Fraudarea” alegerilor americane, ediţie adăugită
politifact.com / 7 - 10 nov. 2022, bbc.com/ 10 nov. 2022
Alegerile parţiale din Statele Unite au fost pentru adepţii fostului preşedinte Donald Trump un bun prilej de împrospătare a teoriilor conspiraţiei din 2020 şi de actualizare a acuzaţiilor, la fel de nefondate, de fraudă electorală. Site-ul american politifact.com, specializat în denunţarea falsurilor, a analizat şi demontat în mai puţin de trei zile peste 20 de afirmaţii neadevărate sau înşelătoare venite în special din tabăra republicană. Jurnaliştii de la BBC s-au oprit asupra câtorva dintre cele mai evidente mistificări promovate pe reţelele sociale şi în presa de peste ocean. Cea dintâi priveşte presupusa „trucare” a votului în comitatul Maricopa din statul Arizona, acolo unde procesul a fost încetinit pentru că 20 % din aparatele de vot nu puteau scana codul de pe buletine din cauza calităţii slabe a imprimării. În ciuda explicaţiilor oficiale ale responsabililor electorali, Donald Trump a avut o reacţie vehementă pe propria sa platformă de socializare numită „Truth social”, avertizându-şi suporterii că se încearcă „furtul alegerilor cu aparate defecte”. Acuzaţia lui Trump, preluată imediat şi de Kari Lake, candidata republicană la funcţia de guvernator, nu a influenţat procesul de vot, autorităţile instruind alegătorii pentru o procedură alternativă. O altă acuzaţie neîntemeiată a pornit de la un videoclip distribuit pe peste 11.000 de ori pe Twitter în care un funcţionar de la un centru de votare din Wisconsin marchează buletinele de vot. Concluzia postărilor era că imaginile probeză falsificarea votului. În realitate, funcţionarul îndeplinea conştiincios o formalitate legală, verificând la vedere corectitudinea şi încercuind numele secţiei de votare. Printre falsurile care au circulat în 2020 şi au fost resuscitate la scrutinul de săptămâna trecută, BBC îl menţionează pe cel consacrat cu numele „Sharpiegate” - adică pretinsa anulare a buletinelor de vot inscripţionate cu cariocile permanente marca Sharpie, interzise chipurile pentru că tuşul pătrunde de pe o faţă pe alta a hârtiei. Afirmaţia înşelătoare, pornită din Illinois şi promovată de publicaţia de dreapta „The Gateway Pundit”, a fost contrazisă de autoritatea electorală locală, care a precizat că pixurile cu cerneală permanentă sunt preferabile, iar hârtia buletinelor de vot este una menită să împiedice impregnarea.
Poliţist condamnat la închisoare pentru o postare falsă
euronews.com / 9 nov. 2022
Canalul de televiziune Euronews anunţă o premieră în ceea ce priveşte sancţionarea fabricării şi distribuirii falsurilor online: un poliţist spaniol a fost condamnat la 15 luni de închisoare şi plata unei amenzi de 1.620 de euro după ce într-o postare a acuzat neîntemeiat un imigrant de comiterea unor fapte foarte grave. Membru în Garda Civilă din Catalonia, ofiţerul a postat în 2019 pe Twitter un videoclip cu un bărbat lovind o femeie şi lăsând-o inconştientă, susţinând că agresorul era un minor marocan nesupravegheat şi că femeia ar fi fost violată în localitatea Canet del Mar. În realitate, clipul – care a adunat aproape 30.000 de vizualizări, era o filmare mai veche din China. Poliţistul a distribuit clipul la câteva zile după ce o femeie din aceeaşi localitate se presupune că ar fi fost violată de doi minori străini de la un Centru de primire. Procurorii au subliniat în faţa instanţei din barcelona că poliţistul postase anterior mesaje rasiste şi xenofobe, instigând la ură împotriva străinilor şi că a distribuit deliberat imaginile şocante cu un profund dispreţ faţă de adevăr. După proces, Garda Civilă a anunţat că va începe o procedură disciplinară împotriva poliţistului, a cărui identitate nu a fost făcută publică.
