Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Dedesubturile unei dezinformări „off-shore”
facebook.com / geaninaserbandeputatAUR / 18 mai 2022; factual.ro / 30 mai 2022
Invadarea Ucrainei, urmată de sancţiunile occidentale aplicate Rusiei şi scumpirea gazelor naturale au determinat mai multe state să-şi reconsidere politicile energetice. În 18 mai, Parlamentul României a modificat Legea offshore pentru a impulsiona investitorii să exploateze hidrocarburile din Marea Neagră. În aceeaşi zi, deputata Alianţei pentru Unitatea Românilor Geanina Şerban a postat pe pagina sa de Facebook o critică vehementă a noilor prevederi, acuzând coaliţia de guvernare că lasă exploatarea gazelor naturale în mâna companiilor străine, care nu vor mai avea obligaţia de a furniza o parte din producţie României. Jurnaliştii de la Factual.ro au verificat textul de lege şi au constatat că statul român primeşte în continuare redevenţe, dar şi cote de impozitare de până la 70% în funcţie de veniturile suplimentare obţinute. Potrivit unui studiu Deloitte, veniturile suplimentare la buget vor însuma 26 miliarde de dolari până în 2040. Este adevărat, faţă de varianta din 2018, legea nu mai obligă companiile să tranzacţioneze jumătate din cantitatea de gaze extrasă în baza reglementărilor impuse de ANRE. În schimb, un articol nou introdus dă Ministerului Energiei posibilitatea să impună „restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare” asigurării consumului casnic şi energiei termice pentru populaţie”. Altfel spus, contrar postării parlamentarei AUR, statul român poate impune celor care exploatează să-i vândă gazele cu prioritate. La fel de lipsită de temei este şi insinuarea deputatei Geaninei Şerban că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră poate fi făcută doar de companii străine. După ce a preluat partea americanilor de la Exxon, compania Romgaz deţine jumătate din concesiunea Neptun Deep, cel mai mare depozit de gaze naturale, cu o estimare de 84 de miliarde de metri cubi. În plus, Romgaz are şi 12 % din depozitul Trident, al doilea ca mărime, cu 30 de miliarde de metri cubi.
Teoriile conspiraţiei şi masacrul din Texas
apnews.com / 26 mai 2022, france24.com / 25 mai 2022
Tragedia de la şcoala elementară din Uvalde, Texas, unde un american de 18 ani a ucis cu focuri de armă 19 elevi şi doi profesori, fiind la rândul lui ucis de poliţişti, a dat naştere unui val de dezinformări în mediul online legate de autorul crimelor. Falsurile distribuite pe Twitter şi Reddit reiau temele consacrate ale conspiraţioniştilor Qanon: Salvador Ramos ar fi fost un imigrant ilegal în Statele Unite, era transgender iar masacrul ar fi fost de fapt o înscenare. Mulţi utilizatori s-au grăbit să pună incidentul – al doilea ca gravitate petrecut vreodată într-o şcoală americană – pe seama guvernării Joe Biden, susţinând fără temei că în mandatul lui Donald Trump s-ar fi înregistrat mai puţine crime cu arme de foc. Expertul în combaterea dezinformării consultat de Associated Press consideră că acest gen de reacţii reflectă probleme majore precum rasismul şi intoleranţa, iar tactica folosită are ca scop evitarea punerii în discuţie a violenţei armate şi a controlului armelor.
Criza alimentară mondială - armă a propagandei ruse
dw.com / 28 mai 2022, euvsdisinfo.eu / 26 mai 2022
Un alt efect colateral al războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei este riscul unei crize alimentare globale, semnalat ca atare de către Programul Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite. Cunoscută ca „grânarul Europei”, Ucraina este un exportator agricol major în toată lumea. În încercarea de a-i supune pe ucraineni, Rusia a vizat nu doar marile oraşe, ci şi silozurile de cereale, recoltele de pe câmp şi utilajele agricole. Invadatorii au distrus sau au furat în bună parte capacităţile de procesare şi transport şi, cel mai grav, au blocat exporturile de grâne ucrainene prin porturile de la Marea Neagră. Dacă acţiunile armatei ruse destabilizează piaţa alimentară globală, propaganda Kremlinului speculează tensiunile inerente, sperând să şubrezească sprijinul internaţional de care se bucură Kievul. Vectorii dezinformării încearcă să convingă publicul că adevărata cauză a exploziei preţurilor la alimente şi combustibili nu este războiul, ci sancţiunile occidentale aplicate Moscovei. Aceste teorii circulă în mai multe limbi, nu doar în Europa, fiind preluate şi amplificate global de presa chineză. În realitate, sancţiunile internaţionale impuse Rusiei vizează subminarea capacităţii Kremlinului de a-şi finanţa agresiunea armată – adevărata cauză a crizei – şi nu domeniul agricol. De altfel, sancţiunile occidentale prevăd explicit excepţii pentru exporturile de natură alimentară. Unul dintre cele mai perverse mesaje promovate inclusiv la nivel diplomatic de către ruşi este că, prin exporturile de produse agricole, Ucraina ar achita de fapt armele oferite ca ajutor de ţările occidentale. Însuşi preşedintele Dumei de stat afirma recent că, deşi susţine că ajută Kievul, Washingtonul plănuieşte instaurarea foametei în Ucraina. Alte dezinformări pretind că ucrainenii şi nu ruşii sunt cei care blochează navele cu grâne în propriile porturi. Vorbitorilor de limbă rusă le sunt destinate mesaje înşelătoare adaptate: după ce ani în şir au negat existenţa Holodomorului – foametea soldată cu zeci de milioane de victime programată de Stalin în anii ’30 pentru a distruge pătura ţărănească ucraineană -, presa pro-Kremlin prezintă acum blocada porturilor de către armata rusă ca având un scop nobil, anume protejarea ucrainenilor de un nou Holodomor, pus la cale de autorităţile de la Kiev. Să porneşti un război care generează o criză alimentară mondială şi să-ţi arogi apoi merite de „salvator” depăşeşte tiparele literaturii lui Orwell – remarcă analiştii de la euvsdisinfo.
(Horia Grușcă)
