Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ce este şi ce putere va avea „Consiliul Păcii” al lui Donald Trump
Oficializat în 22 ianuarie la Davos, aşa-numitul Consiliu al Păcii condus de Donald Trump este privit de critici ca fiind un instrument menit să submineze Organizaţia Naţiunilor Unite şi să impună o nouă ordine globală controlată de iniţiatorul său.
Amprenta personală a lui Donald Trump se face simţită fie şi numai dacă privim logo-ul noului „club” exclusivist care „vinde” calitatea de membru permanent cu un miliard de dolari: o hartă stilizată a emisferei vestice, dominată de Statele Unite, în care se regăsesc şi mult râvnitele Mexic, Venezuela, Canada şi Groenlanda. Totul poleit în auriu, culoarea favorită a celui care a redecorat în aceeaşi nuanţă Biroul Oval de la Casa Albă. De pe emblemă – inspirată în mod evident din cea a Organizaţiei Naţiunilor Unite – lipseşte inclusiv Gaza, adică tocmai teritoriul distrus de război a cărui reconstrucţie a fost pretextul cu care, în noiembrie trecut, a fost obţinut sprijinul ONU pentru acest organismt. De altfel, deşi direct vizaţi de mandatul legal al consiliului, palestinienii nu s-au regăsit pe lista invitaţilor la Davos, în condiţiile în care Statul Palestina este recunoscut de 147 din cele 193 de state membre ONU.
Au primit în schimb invitaţii Vladimir Putin, Beniamin Netanyahu şi Alexandr Lukaşenko. Preşedintele Federaţiei Ruse - urmărit de Curtea Penală Internaţională pentru crime de război în Ucraina – a lipsit, întrucât nu s-a decis încă dacă vrea să fie membru în Consiliului Păcii. Premierul israelian şi-a dat acordul, dar a absentat de la ceremonie pentru a nu se expune riscului de a fi arestat pentru crime de război comise în Gaza, iar Lukaşenko, liderul autocrat al Belarus, nu a putut fi prezent din cauza sancţiunilor europene impuse pentru încălcarea drepturilor omului. Deocamdată, singurele state ale Uniunii Europene care au acceptat invitaţia de a face parte din Consiliul Păcii sunt Bulgaria şi Ungaria. Au declinat invitaţia aliaţi europeni importanţi ai Americii, între care Regatul Unit, Franţa, Italia, Norvegia şi Spania.
Una dintre temeri priveşte puterea decizională concentrată în mâinile lui Donald Trump, care – potrivit cartei organizaţiei divulgată de presă – ar avea drept de veto asupra majorităţii deciziilor, un nivel de control centralizat fără precedent în instituţiile internaţionale. Din acest punct de vedere, Consiliul Păcii poate fi considerat o companie americană deținută de Trump, cu liderul american președinte permanent și acționar majoritar. Conform statutului consiliului de administrație, toate deciziile și puterea emană de la Trump, care selectează și prezidează un consiliu de conducere subordonat, format din state membre. Donald Trump ar avea puterea de a demite membrii Consiliului de Administraţie, cu excepţia improbabilă a unei majorităţi de două treimi care să i se opună. De altfel, ca probă a autorităţii pe care şi-a arogat-o, preşedintele Statelor Unite a revocat deja invitaţia adresată Canadei, înfuriat că premierul canadian Mark Carney a cerut la Davos o mai strânsă cooperare între aşa-numitele „puteri medii”.
Nu în ultimul rând, scepticismul europenilor are în vedere şi ambiţiile globale ale consiliului, în contradicţie cu singurul mandat recunoscut legal - cel care priveşte tranziţia postbelică în Gaza, un mandat temporar şi limitat geografic. Un alt argument pentru reticenţa liderilor europeni este că scopul şi implicaţiile financiare ale Consiliului Păcii riscă să legitimeze un sistem în care loialitatea personală şi banii au prioritate faţă de dreptul internaţional. Or, aderarea la un astfel de organism ar dilua vocea Europei și ar eroda ceea ce a mai rămas din sistemul bazat pe reguli multilaterale.
Represiunea migranţilor în SUA îi sperie pe microbiştii Cupei Mondiale
„Va fi o ocazie unică în viață de a vă prezenta frumusețea și măreția Americii. Abia așteptăm să-i primim pe fanii fotbalului din întreaga lume.” Această declarație a președintelui american Donald Trump este evidenţiată pe pagina electronică oficială de informare privind obţinerea vizelor de acces în Statele Unite pentru suporterii care vor să vadă meciurile Cupei Mondiale FIFA 2026. Numai că acest mesaj de bun venit contrastează puternic cu peisajul politic mai larg al primului an din cel de-al doilea mandat al lui Trump. Restricțiile drastice privind imigrația şi raidurile însoţite adesea de abuzuri, violenţe şi deportări întreprinse de agenţii mascaţi ai Serviciului federal de Imigrare şi Control Vamal (ICE) au devenit elemente definitorii ale actualei administraţii.
Moartea lui Renée Good şi cea a lui Alex Pretti, doi cetăţeni americani împuşcaţi în Minneapolis în această lună de forţele anti-imigraţie, au provocat proteste de stradă masive şi dezbateri privind aplicarea legii de către forţele federale. Administraţia Trump a înăsprit, de asemenea, reglementările privind vizele, inclusiv suspendări ample care afectează zeci de ţări. Intenţia introducerii pentru unii vizitatori a obligaţiei de a furniza autorităţilor americane istoricul conturilor de socializare pentru a li se permite intrarea în SUA descurajează şi mai mult potenţialii turişti, în condiţiile în care anul trecut numărul turiştilor străini în Statele Unite a scăzut cu între 6 şi 8%. În aceste condiţii, mulţi dintre microbiştii interesaţi să-şi susţină echipele naţionale la meciurile Cupei Mondiale programate în SUA se gândesc de două ori dacă nu cumva călătoria ar fi o aventură riscantă.
Recent, rețelele de socializare au fost împânzite de postări care susţin că mii de fani își anulează biletele de teama aplicării legilor privind imigrația. Un utilizator a scris în reţeaua X că „peste noapte, 16.800 de persoane şi-au anulat biletele la cupa Mondială”. Postarea a fost vizualizată de peste şase milioane de ori. Un altul a plusat, ridicând numărul celor care ar fi renunţat la bilete la 25.000. Afirmaţiile sunt false, pentru simplul motiv că, potrivit site-ului serviciului pentru clienţi al FIFA, vânzările de bilete nu pot fi anulate odată ce „plata biletelor a fost operată cu succes”. Organizația fotbalistică mondială reiterează faptul că biletele ar trebui achiziționate numai de pe platforma sa oficială, care include o secţiune dedicată revânzării și schimbării acestora.
Există şi postări care sugerează că agenţii serviciului american de imigrare ICE ar putea viza şi suporterii care vizitează Statele Unite, având dreptul de a-i identifica, reţine sau deporta pe fanii care participă la turneu. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de Departamentul american al Justiţiei, securitatea la evenimentele de pe stadioane este asigurată de forțele de ordine locale și statale, agențiile federale ocupându-se de informare și coordonare, nu și de aplicarea legii în prima linie.
Alte postări susţin că suporterii naţionalei Braziliei nu-şi vor putea susţine echipa pe stadioanele americane pentru că „preşedintele Trump a suspendat eliberarea vizelor pentru 75 de ţări, între care şi Brazilia”. Afirmaţia este inexactă. Administratia Trump a suspendat , într-adevăr, procesarea vizelor de imigrare pentru 75 de state, dar măsura îi afectează doar pe cei care doresc să obţină reşedinţă permanentă în Statele Unite. Vizele de scurtă durată pentru călătorii și afaceri, cunoscute sub numele de vize B1/B2, nu sunt afectate, ceea ce înseamnă că suporterii brazilieni pot solicita în continuare o viză turistică pentru a participa la Cupa Mondială 2026.
