Moscova va continua războiul din cauza refuzului Kievului de se așeza la masa negocierilor și de a caută soluții de pace, potrivit propagandei ruse.
ȘTIRE: Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, însă, „în lipsa alternativelor, continuă operațiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov. „Partea rusă își menține deschiderea și disponibilitatea pentru un dialog pașnic”, a afirmat el, subliniind totodată că „Rusia, într-un fel sau altul, își va asigura interesele și va atinge obiectivele stabilite”.
Referindu-se la Statele Unite, Peskov a spus că Kremlinul salută eforturile Washingtonului de a contribui la reglementarea conflictului ucrainean: „Desigur, salutăm asemenea intenții și confirmarea voinței politice de a contribui la găsirea unor căi pașnice”. Totodată, Kremlinul speră că SUA vor determina Ucraina să facă pași concreți către pace: „Sperăm că influența Statelor Unite și măiestria diplomatică a emisarilor președintelui Trump vor încuraja partea ucraineană să manifeste mai multă activitate și disponibilitate pentru procesul de pace”.
NARAȚIUNI: 1. Rusia dorește pacea, dar Ucraina vrea război. 2. Rusia este forțată să continue operațiunea militară din lipsa alternativelor. 3. Dacă SUA conving Kievul să caute soluții de pace, războiul se va încheia
OBIECTIVE: Justificarea continuării agresiunii armate împotriva Ucrainei; prezentarea Rusiei ca stat pacificator; transferarea responsabilității pentru război asupra Ucrainei și a Occidentului; legitimarea viitoarelor acțiuni militare sub pretextul „necesității istorice”
Realitate: Rusia este cea care a respins propunerile de armistițiu și refuză negocierile, în timp ce Ucraina se apără de agresiune. Moscova poate opri oricând invazia
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarația lui Dmitri Peskov face parte dintr-un tipar de propagandă reluat obsesiv de Kremlin încă din primele luni ale invaziei – acela de a prezenta agresorul drept victimă a circumstanțelor geopolitice și de a transfera responsabilitatea pentru război asupra Ucrainei și a Occidentului. În realitate, Federația Rusă nu a răspuns pozitiv niciunei inițiative de pace din anii 2024-2025, venite din partea Kievului sau a partenerilor internaționali, preferând să promoveze narațiunea conform căreia „nu are alternativă” la continuarea „operațiunii militare speciale”.
În mai 2025, Ucraina a fost de acord cu propunerea occidentală de a opri necondiționat focul timp de 30 de zile și de a relua dialogul în format multilateral. În loc să accepte invitația la discuții, Rusia a respins inițiativa, iar Dmitri Peskov a declarat public că „nu este momentul potrivit pentru negocieri” și că armata rusă își va continua ofensiva până la atingerea obiectivelor politice fixate de Kremlin. Această formulare ambiguă, repetată în mod constant de oficialii ruși, ascunde de fapt refuzul sistematic al Moscovei de a opri invazia.
O lună mai târziu, în iunie 2025, președintele Volodimir Zelenski a declarat în mod public că este dispus să se întâlnească personal cu Vladimir Putin la Istanbul, sub mediere turcă, pentru a discuta despre încetarea focului și despre garanțiile unei păci durabile. Inițiativa sa a fost salutată de UE, de ONU și de mai mulți lideri occidentali, însă Kremlinul a refuzat invitația, invocând „lipsa unei baze juridice pentru negocieri” – o formulă retorică folosită frecvent pentru a amâna orice discuție reală despre pace. În timp ce refuza întâlnirea, Rusia își intensifica bombardamentele asupra infrastructurii ucrainene, vizând rețelele energetice și zonele rezidențiale. Ucraina a redactat și a transmis în prealabil propriul „memorandum de pace” înaintea negocierilor de la Istanbul din 2 iunie 2025, cu propuneri clare: încetarea imediată a focului, garanții internaționale, schimb de prizonieri etc.
Disponibilitatea Ucrainei pentru dialog nu este o chestiune retorică, ci una constant confirmată atât prin acțiuni diplomatice, cât și prin poziția opiniei publice. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) în iulie 2025, peste 70% dintre cetățenii ucraineni au declarat că își doresc încheierea rapidă a unui tratat de pace, dar fără recunoașterea oficială a anexărilor teritoriale. Societatea ucraineană rămâne orientată către soluții pașnice, refuzând în același timp să accepte o capitulare.
Prin urmare, afirmațiile lui Dmitri Peskov conform cărora Rusia ar fi „deschisă la dialog” reprezintă o formă clasică de inversare a realității. Moscova se prezintă drept mediator, în timp ce acționează ca agresor. În practică, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, inclusiv Harkiv, Dnipro și Odesa, lansând drone și rachete asupra infrastructurii energetice și a zonelor civile chiar și în zilele în care la nivel declarativ afirma că își menține disponibilitatea pentru dialog.
În mod paradoxal, chiar în ziua declarației lui Peskov, armata rusă a declanșat un nou val de lovituri asupra rețelei electrice ucrainene, distrugând stații de transformare, spitale și clădiri de locuințe și provocând victime în rândul civililor. Această contradicție între discursul despre pace și faptele de pe teren demonstrează că Moscova instrumentalizează limbajul diplomatic pentru a-și acoperi agresiunea militară. „Pacea” în viziunea Rusiei nu înseamnă încetarea războiului, ci capitularea completă a Ucrainei: dezarmare, cedare de teritorii și recunoașterea așa-numitelor „noi realități teritoriale” create prin violență.
De fapt, încă din 2023, oficialii ruși au condiționat orice formă de dialog de acceptarea anexării celor patru regiuni ucrainene ocupate parțial — Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. O asemenea „ofertă de pace” este, în esență, un dictat militar, nu o propunere diplomatică. Scopul ei este legalizarea unui act de agresiune și consolidarea teritorială a cuceririlor obținute prin forță. În timp ce pretinde că dorește negocieri, Kremlinul nu a oferit niciodată un plan concret pentru încetarea focului, ci doar cereri ultimative: retragerea sprijinului militar occidental pentru Ucraina, acceptarea pierderilor teritoriale și renunțarea la aderarea la NATO. Aceste condiții nu definesc pacea, ci un act de capitulare.
De altfel, și după ce Peskov a făcut declarația, Rusia a respins o încetare a focului de-a lungul liniei frontului, propusă de SUA și acceptată de Ucraina, astfel încât, în replică, președintele american Donald Trump a decis să anuleze un summit cu Putin la Budapesta și să înăsprească sancțiunile impuse Rusiei.
CONTEXT: Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei puteri deschise la dialog, dar constrânse să continue lupta din cauza „agresivității” Occidentului și a refuzului Ucrainei de a negocia. Dmitri Peskov este una dintre principalele voci ale propagandei Kremlinului, având un rol central în justificarea politicilor expansioniste. Declarațiile sale sunt preluate și amplificate de presa pro-Kremlin (RIA Novosti, TASS, EADaily, Gazeta.ru), precum și de canalele de Telegram afiliate Moscovei. Continuarea războiului nu este rezultatul vreunei „nevoi obiective”, ci o alegere politică, menită să mențină presiunea strategică asupra Ucrainei și Europei.
Verifică sursele:
