Ucraina rămâne ortodoxă în pofida sataniștilor de la putere, scrie presa pro-Kremlin, care interpretează într-un mod original un sondaj de opinie publicat la Kiev. Alte date găsite doar de ruși arată că Ucraina e o democrație fără alegeri, care a ales să intre în istorie ca parte a taberei naziste din Al Doilea Război Mondial.
ȘTIRE: Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev în ianuarie a.c., cele mai populare sărbători din Ucraina sunt Paștele (67%) și Crăciunul (66%). Situația pare paradoxală, având în vedere că, într-o țară în care la putere se află sataniștii, sărbătorile cele mai apreciate rămân cele ortodoxe […] Este curios că abia pe locul nouă, cu doar 11%, se află Ziua Victoriei. Aceasta în contextul unei politici oficiale, potrivit căreia naziștii sunt prezentați drept ocupanți, Armata de Insurecție Ucraineană (UPA) ar fi luptat împotriva lor, iar versiunea contemporană a nazismului ar fi „rașismul”. Toată această ideologie ucraineană despre războiul patriotic este infirmată de sondaj […].
Sociologii de la Kiev confirmă: nu Rusia „și-a însușit Victoria”, ci Ucraina însăși a renunțat la ea și s-a trecut în rândul învinșilor. Un alt studiu, publicat la 24 februarie de Centrul Razumkov și dedicat percepției asupra democrației, arată că 23% dintre ucraineni își văd țara pe deplin democratică, 47,5% cred că statul se îndreaptă spre democrație […] Rezultatele sondajului ne sugerează în mod cinic că democrația ucraineană se descurcă foarte bine fără alegeri. Principalul lucru este ca președintele statului independent să fie aprobat la Washington. Ne este greu să spunem cu ce este legată această criză de nebunie a sociologilor ucraineni.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina este condusă de sataniști, dar societatea continuă să respecte sărbătorile ortodoxe. 2. Ucrainenii renunță la victoria asupra nazismului și se plasează de partea învinșilor în cel de Al Doilea Război Mondial. 3. Ucraina se consideră democrație, deși nu organizează alegeri.
OBIECTIVE: Delegitimarea autorităților ucrainene; crearea unei rupturi între conducerea ucraineană și societate; justificarea invaziei la scară largă a Federației Ruse; justificarea intervențiilor rusești pentru apărarea ortodoxiei.
Faptul că oamenii respectă sărbătorile religioase nu înseamnă că statul e satanist
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Autorul articolului susține că la putere în Ucraina se află „sataniștii”, dar nu citează documente, declarații sau dovezi care să susțină o asemenea acuzație. Este vorba despre o insultă ambalată propagandistic și folosită pentru a demoniza conducerea ucraineană.
Din această etichetare este construit un clivaj artificial, folosit frecvent în presa rusă: puterea „satanistă” de la Kiev versus societatea „ortodoxă”. Mesajul este limpede: liderii Ucrainei ar fi ostili credinței, în timp ce populația ar rămâne legată de religie. Concluzia este, însă, manipulatoare. Popularitatea Paștelui și a Crăciunului nu dovedește existența unei rupturi între societate și stat. În primul rând, acestea nu sunt exclusiv sărbători ortodoxe. În al doilea rând, ele au și o puternică dimensiune culturală, fiind importante inclusiv pentru oamenii care nu participă regulat la viața religioasă. În plus, majoritatea sărbătorilor creștin-ortodoxe sunt recunoscute în Ucraina ca zile libere legale, ceea ce confirmă integrarea sărbătorilor religioase în calendarul oficial al statului.
Clivajul construit de propaganda pro-Kremlin sugerează că Rusia are o misiune de protecție față de o populație creștină, aflată sub autoritatea unui regim „satanist” și străin de valorile ei. Agresiunea militară devine o intervenție morală, religioasă și civilizațională.
Articolul se contrazice în felul în care tratează cercetarea sociologică. Atunci când rezultatele sondajului pot fi folosite împotriva Ucrainei, ele sunt acceptate și invocate ca dovadă. Când apar însă cifre care nu convin propagandei Kremlinului, sociologia ucraineană devine brusc „nebună”. Așadar, nu este respinsă metoda sociologică în sine, ci doar acea parte a rezultatelor care nu se potrivește cu discursul oficial.
Ucraina, una din marile victime ale nazismului. Delimitarea de Ziua Victoriei, cauzată de acapararea acesteia de către propaganda rusă
Autorul spune și că, dacă Ziua Victoriei nu mai este una dintre cele mai importante sărbători pentru ucraineni, atunci Ucraina a renunțat la victoria asupra nazismului și a trecut de partea învinșilor, adică a Germaniei naziste. Concluzia este falsă. Scăderea importanței zilei de 9 mai nu înseamnă reabilitarea nazismului, ci distanțarea de modul sovietic de interpretare a trecutului. Din 2023, Ucraina marchează la 8 mai Ziua memoriei și victoriei asupra nazismului în al Doilea Război Mondial. În realitate, războiul a început după pactul dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, care a deschis calea împărțirii Poloniei și altor anexări teritoriale.
Această schimbare este firească și prin prisma experienței istorice a Ucrainei. Teritoriul ucrainean a fost una dintre principalele arene ale războiului, cu distrugeri uriașe și pierderi omenești masive. Tocmai de aceea, reinterpretarea trecutului nu înseamnă negarea victoriei împotriva nazismului, ci ieșirea din cadrul ideologic sovietic și așezarea memoriei războiului într-un context istoric mai larg, în care sunt recunoscute crimele și responsabilitățile ambelor dictaturi.
De altfel, milioane de ucraineni au luptat în armata sovietică împotriva nazismului, iar Ucraina a fost unul dintre teritoriile care au plătit cel mai mare preț uman și material în cel de-al Doilea Război Mondial. Articolul distorsionează și rolul Armatei de Insurecție Ucrainene (UPA). Este adevărat că o parte a mișcării naționaliste ucrainene a colaborat cu Germania nazistă, sperând că aceasta va sprijini formarea unui stat ucrainean independent după eșecul proiectului statal din anii 1918–1921. Însă, după ce proiectul ucrainean a fost respins de Hitler, iar liderii naționaliști au fost persecutați și încarcerați, UPA a intrat în conflict atât cu regimul nazist, cât și cu cel sovietic.
Războiul purtat de Rusia face imposibilă organizarea de alegeri în Ucraina
Ultima linie de atac a articolului privește democrația. Propaganda rusă susține că Ucraina nu poate fi considerată democratică din moment ce nu organizează alegeri și că președintele este validat de Washington, nu ales de cetățeni. Această afirmație ignoră contextul: Ucraina se află sub lege marțială după invazia la scară largă a Federației Ruse. Constituția și legislația ucraineană permit funcționarea instituțiilor pe durata stării de război tocmai pentru a asigura apărarea statului.
O parte a teritoriului este ocupată, numeroase regiuni sunt bombardate constant, sute de mii de oameni sunt mobilizați sau se află în armată, iar milioane de cetățeni sunt strămutați în interiorul țării sau refugiați în afara ei. În aceste condiții nu pot fi garantate votul universal, siguranța alegătorilor, desfășurarea campaniei electorale, observarea independentă a procesului electoral și validarea rezultatelor. Alegerile organizate într-un astfel de context ar fi imediat contestate și ar putea fi folosite ca instrument de propagandă împotriva Ucrainei.
În plus, sondajele realizate în Ucraina arată în mod repetat că o parte semnificativă a populației nu susține organizarea alegerilor în timp ce țara este supusă bombardamentelor.
CONTEXT: Portalul Ukraina.ru face parte din trustul media de stat Russia Today și este unul dintre principalele instrumente ale Federației Ruse pentru promovarea dezinformării despre Ucraina. După anexarea ilegală a Crimeei în 2014, platforma a devenit o componentă importantă a aparatului mediatic folosit de Kremlin.
Verifică sursele:
