Occidentul prelungește artificial războiul din Ucraina pentru a împinge Rusia spre o confruntare militară directă cu NATO, pe care doar înfrângerea Kievului o poate amâna, scrie presa pro-Kremlin. Este o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.
ȘTIRE: Dacă acțiunile militare din Ucraina se vor prelungi încă un an-doi, confruntarea cu Occidentul va deveni inevitabilă. Dar dacă Rusia va reuși să-i provoace Kievului o înfrângere serioasă în lunile următoare, conflictul cu NATO va fi amânat pentru decenii, a declarat într-un interviu pentru publicația Ukraina.ru, general-locotenentul în rezervă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, Leonid Reșetnikov.
Jurnalistul l-a întrebat pe Reșetnikov dacă este inevitabilă o confruntare militară directă între Rusia și Europa unită. Expertul a răspuns că, dacă acțiunile militare din Ucraina se vor prelungi încă un an-doi, atunci o confruntare reală cu Occidentul pe câmpul de luptă nu va mai putea fi evitată.
„Ei nu au sarcina să pătrundă mâine în Donețk, iar poimâine în Voronej. Ei mizează pe continuarea unui conflict vâscos încă doi-trei ani”, a explicat Reșetnikov. Dacă în următoarele luni Rusia va reuși să oblige regimul ucrainean fie să se predea, fie să elibereze o parte semnificativă a teritoriului, adică să-i provoace o înfrângere serioasă, atunci conflictul cu Occidentul va fi amânat pentru decenii.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul prelungește războiul din Ucraina pentru a provoca o confruntare militară directă cu Rusia. 2. Rusia poate evita un război cu NATO doar dacă învinge rapid Ucraina. 3. Capitularea Kievului este o soluție de pace.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru război de la Rusia către Ucraina și Occident; justificarea continuării invaziei și intensificării operațiunilor militare ruse; prezentarea capitulării Ucrainei drept singura formă acceptabilă de pace; inducerea fricii privind un război inevitabil cu NATO; legitimarea agresiunii ruse printr-un scenariu preventiv fals.
Realitate: Războiul se poate opri oricând dacă Rusia își retrage trupele
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea promovată de Ukraina.ru inversează raportul dintre agresor și victimă. Ucraina nu poartă un război de expansiune împotriva Rusiei, ci se apără în fața unei invazii. Occidentul nu a declanșat războiul, ci sprijină un stat atacat, conform dreptului acestuia la autoapărare.
Adunarea Generală a ONU a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a cerut Federației Ruse să înceteze folosirea forței și să-și retragă imediat, complet și necondiționat trupele de pe teritoriul ucrainean. Înaintea invaziei din februarie 2022, liderii occidentali au încercat să evite războiul prin dialog diplomatic. De exemplu, Emmanuel Macron a avut mai multe discuții cu Vladimir Putin. Parisul a propus mai multe formule de detensionare. Putin a fost rugat să nu aleagă calea războiului, a invaziei, a bombardamentelor și a uciderii civililor.
Războiul nu a fost o consecință a politicii occidentale, ci rezultatul unei decizii politice luate la Moscova. Crimele comise la Bucea, Irpin, Hostomel și în alte localități au devenit dovezi ale brutalității invaziei, iar experții internaționali au ajutat partea ucraineană să documenteze crimele de război și posibile crime împotriva umanității. Parlamentul European a declarat Rusia stat sponsor al terorismului, invocând atacurile deliberate împotriva civililor.
În același timp, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crima de război privind deportarea ilegală a copiilor ucraineni din teritoriile ocupate. Așadar, responsabilitatea juridică internațională vizează conducerea rusă, nu Ucraina sau Occidentul.
Numele lui Leonid Reșetnikov, fost general-locotenent în cadrul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, este folosit pentru a da materialului o aparență de autoritate. Totuși, argumentele sale se bazează pe presupuneri, nu pe probe. El afirmă că un război cu NATO poate fi evitat dacă Ucraina este învinsă rapid, dar tocmai înfrângerea Ucrainei ar apropia frontierele controlate de Rusia de state membre UE și NATO.
Ideea că o victorie rusă în Ucraina ar aduce stabilitate pentru decenii este falsă. Analizele occidentale arată că Rusia urmărește revizuirea ordinii de securitate din Europa, iar o eventuală prăbușire a Ucrainei ar crește presiunea asupra flancului estic al NATO, inclusiv asupra statelor din Europa Centrală și de Est. În această logică, nu apărarea Ucrainei crește riscul unui conflict mai larg, ci succesul agresiunii ruse.
Reșetnikov folosește într-un mod confuz noțiunile de „Occident”, „Europa unită” și „NATO”. Nu este clar dacă prin „Europa unită” înțelege UE, statele europene membre NATO, ansamblul democrațiilor occidentale sau o construcție geopolitică imaginară. Amestecarea acestor termeni nu este accidentală. Ea permite propagandei să transforme un adversar vag, numit generic „Occidentul”, într-o amenințare totală și permanentă la adresa Rusiei.
Rusia se află deja de mai mulți ani într-un conflict hibrid cu statele occidentale, dar acesta nu a fost declanșat de Occident, ci este întreținut de Moscova prin mijloace militare, informaționale și economice. Campaniile de dezinformare, atacurile cibernetice, sabotajele, presiunile asupra infrastructurii critice și tentativele de interferență electorală fac parte din același arsenal. Serviciile occidentale au documentat inclusiv operațiuni de incendiere, atacuri asupra infrastructurii și recrutarea unor intermediari pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, Rusia folosește amenințarea militară și retorica nucleară pentru a intimida statele care sprijină Ucraina, în timp ce drone și rachete ruse au ajuns pe teritoriul unor state UE și NATO. Astfel, propaganda inversează responsabilitatea: prezintă Occidentul drept sursă a escaladării, deși Rusia a extins constant războiul dincolo de frontul ucrainean.
Occidentul nu mizează pe prelungirea conflictului, ci pe oprirea agresiunii fără recompensarea invadatorului. O pace obținută prin capitularea Ucrainei, recunoașterea anexărilor ilegale și eliminarea conducerii politice de la Kiev ar fi o validare a agresiunii și ar reprezenta un risc pentru încurajarea unor noi agresiuni. Sprijinul militar occidental reduce capacitatea Rusiei de a bombarda orașe, de a ocupa noi teritorii și de a ucide civili.
Rusia a respins în mod repetat diverse formule de încetare a focului sau de negocieri care nu pornesc de la capitularea Ucrainei. În 2026, Vladimir Putin a refuzat propunerea de întâlnire cu Volodimir Zelenski și a reiterat ideea că războiul va continua până la atingerea obiectivelor Rusiei. Moscova nu caută o pace negociată, ci o pace definită ca înfrângerea Ucrainei.
CONTEXT: Propaganda rusă înlocuiește noțiunea de pace prin capitulare. Reglementarea devine sinonimă cu supunerea Kievului, iar pacea înseamnă acceptarea ocupației, renunțarea la suveranitate și eliminarea conducerii politice alese democratic în 2019. Aceasta nu este o soluție diplomatică, ci o justificare pentru schimbarea prin forță a ordinii politice din Ucraina.
Formula potrivit căreia Rusia trebuie să lovească acum mai puternic pentru a evita un război ipotetic mâine aparține logicii războaielor preventive. Ea justifică agresiunea printr-un pericol viitor neverificat. Regimurile totalitare au folosit frecvent asemenea construcții propagandistice: invazia este prezentată ca apărare, crimele sunt explicate prin necesitatea prevenirii unui rău mai mare, iar distrugerea unui stat este descrisă ca soluție pentru pace. În cazul Ucrainei, această retorică are rolul de a normaliza bombardamentele, anexările și eliminarea unei conduceri alese democratic.
Ukraina.ru îl prezintă pe Reșetnikov ca expert, dar acesta nu este o voce neutră: este fost general-locotenent al SVR și fost director al Institutului Rus pentru Studii Strategice, structură apropiată de administrația prezidențială rusă. Autoritatea invocată este, de fapt, parte a aceluiași ecosistem politico-informațional al Kremlinului.
Verifică sursele:
