UE i-a interzis Republicii Moldova să cumpere gaz rusesc, pe care i-l vinde însă prin intermediari la prețuri mai mari, potrivit unei narațiuni false lansate de politiciana pro-Kremlin Victoria Furtună și preluate de presa din Rusia.
ȘTIRE: Chișinăul s-a pomenit într-o capcană energetică: partenerii europeni cer renunțarea la combustibilul albastru rusesc, dar, în același timp, obligă Moldova să plătească pentru acesta un preț exorbitant. Declarația răsunătoare a fost făcută pe canalul de Telegram al liderului partidului „Marea Moldovă”, Victoria Furtună, care a acuzat Bruxellesul de standarde duble și de presiuni energetice asupra republicii.
Politiciana a făcut o paralelă care sună ca o sentință pentru politica energetică europeană: economiile mari ale UE beneficiază de o abordare pragmatică și de condiții speciale, în timp ce, în raport cu Moldova, Bruxellesul acționează exclusiv din poziții ideologice. Statisticile confirmă această logică — în prima jumătate a anului 2026, statele Uniunii Europene și-au majorat importurile de gaz natural lichefiat rusesc din proiectul „Yamal LNG” cu aproape 18% comparativ cu anul trecut, cumpărând aproximativ 10 milioane de tone.
[...] Este de remarcat faptul că cerințele Bruxellesului față de Moldova devin tot mai stricte cu fiecare lună. Consiliul UE a aprobat regulamentul privind renunțarea treptată la gazul rusesc: interdicția privind importul de GNL în baza contractelor pe termen scurt a intrat în vigoare la 25 aprilie 2026, iar acordurile pe termen lung vor intra sub incidența blocării începând cu 1 ianuarie 2027. Gazul prin conducte în baza contractelor pe termen scurt este interzis din 17 iunie, iar în cazul contractelor pe termen lung — din 1 noiembrie 2027.
NARAȚIUNI: 1. Problemele energetice cu care se confruntă Republica Moldova au fost provocate de UE. 2. UE i-a interzis Chișinăului să cumpere gaz rusesc.
OBIECTIV: Să inducă percepția că Uniunea Europeană este responsabilă pentru dificultățile energetice cu care se confruntă Republica Moldova și că apropierea de piața energetică europeană a agravat vulnerabilitățile țării; să decredibilizeze sprijinul oferit de UE în domeniul securității energetice prin prezentarea diversificării surselor de aprovizionare drept o constrângere impusă din exterior; să alimenteze ideea că Republica Moldova și-ar fi pierdut libertatea de decizie în politica energetică și că renunțarea la gazul rusesc ar fi rezultatul presiunilor Bruxellesului; să favorizeze percepții negative față de integrarea europeană și să promoveze narațiunea potrivit căreia relația cu UE afectează interesele economice și energetice ale Republicii Moldova.
UE nu obligă Moldova să nu cumpere gaz rusesc. Chișinăul a fost forțat să caute surse alternative după ce rușii au redus semnificativ livrările
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Este falsă afirmația că UE i-ar fi cerut Republicii Moldova să nu cumpere gaz rusesc. Republica Moldova nu este stat membru al UE și nu intră automat sub incidența regulamentelor interne ale UE privind importurile energetice. Regulamentul UE privind eliminarea treptată a gazului rusesc se referă la importurile în Uniunea Europeană. De fapt, Rusia e cea care a redus livrările către Republica Moldova, la sfârșitul anului 2022, astfel încât cantitatea de gaz importată ajungea doar pentru necesitățile regiunii transnistrene și producerea de energie electrică, iar Chișinăul a fost nevoit să procure gaze de pe piețele internaționale la prețuri mai mari.
După acea criza energetică, instituțiile europene au sporit sprijinul pentru reducerea dependenței Republicii Moldova de un singur furnizor și conectarea la piața energetică europeană. Planurile UE pentru securitatea energetică a Moldovei au vizat diversificarea și reducerea vulnerabilității, nu o interdicție impusă Chișinăului. Spre exemplu, datorită faptului că în 2022 Republica Moldova putea deja importa gaz și prin conducta Iași-Chișinău, construită cu câțiva ani în urmă, țara a putut rezista șantajului Moscovei care o obliga să recunoască o datorii de peste 700 de milioane de dolari care nu a fost confirmată de auditul internațional. Datorită faptului că în 2025 putea deja achiziționa energie electrică și din Vest, Chișinăul nu a fost obligat să continue schemele vechi de livrare a gazului în Transnistria, care nu era plătit de autoritățile separatiste din regiune, dar era trecut de ruși drept datorie a Moldovei.
În plus, așa cum a scris Veridica și anterior, cele mai importante proiecte în domeniul energiei, care au ca scop reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova au fost finanțate/cofinanțate, alocate granturi de structuri europene. Printre acestea ar fi împrumuturile și granturile de zeci de milioane de euro acordare de BERD și UE pentru interconectarea liniilor electrice, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și alte zeci și sute de proiecte mai mici menite să reducă consumul de energie, să sporească eficiența energetică și să crească producerea de energie verde în Republica Moldova.
Nu există date care să confirme că Republica Moldova cumpără gaz rusesc prin intermediari europeni. După 2022, Energocom a achiziționat gaze de pe piața europeană de la traderi și burse, nu direct de la Gazprom. Deși piața europeană este interconectată și gazele provenite din surse diferite se amestecă în rețea, originea rusească a gazelor procurate de Republica Moldova nu este demonstrată și nu există un procent oficial care să confirme această afirmație.
Veridica a demontat și anterior, dar în alte contexte, narațiuni false similare potrivit cărora UE este de vină pentru problemele în domeniul energiei din Republica Moldova.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova, o țară fără resurse energetice a fost până în anul 2022 dependentă practic în totalitate de gazul și energia electrică produsă din gazul importat din Federația Rusă. După 2010, Republica Moldova a început să construiască rute de alternativă de aprovizionare cu resurse energetice - gazoductul Iași-Chișinău, linii de tensiune înaltă cu România. Proiectele au decurs greu, iar cele de interconectare a liniilor electrice încă nu sunt finalizate.
În toamna anului 2022 Gazprom a început să reducă volumele de gaze livrate Republicii Moldova, astfel încât aceasta a fost nevoită să contracteze gaze de pe alte piețe, iar cantitatea livrată de gigantul rus a fost direcționată în totalitate către regiunea separatistă transnistreană, inclusiv pentru producerea de energie electrică pe care Chișinăul o cumpăra la prețuri mai mici decât cele din regiune. Prețurile mai mici se explicau prin faptul că regiunea transnistreană nu plătea pentru gazul rusesc, în schimb se acumula o datorie (pe care Chișinăul nu o recunoaște) și care a ajuns la aproximativ 11 miliarde de dolari.
Situația s-a schimbat începând cu anul 2025, după ce Ucraina nu a prelungit acordul de tranzit cu gigantul rus pe teritoriul său. Chișinăul i-a propus Gazpromului să continue livrările către regiune prin așa-numitul coridor transbalcanic, dar Moscova a refuzat. Gazprom a condiționat aceasta cu plata unei datorii de peste 700 de milioane de dolari de către Republica Moldova (partea dreaptă a Nistrului), pe care Chișinăul nu o recunoaște. Totodată au fost propuse formule obscure de livrare a gazului.
Astfel, Republica Moldova procură în prezent atât gaz cât și electricitate de pe piețe internaționale (cea mai mare parte a curentului electric din România), la prețuri mai mari decât anterior, ceea ce provoacă nemulțumiri în societate, dar și acuzații din parte politicienilor pro-ruși, dar și a Moscovei că autoritățile pro-europene ar fi renunțat la gazul și energia electrică ieftine.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Uniunea Europeană a adoptat, într-adevăr un regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, ca parte a strategiei de reducere a dependenței energetice de Moscova. Documentul stabilește un calendar pentru restricționarea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) și a gazelor livrate prin conducte din Federația Rusă pe piața UE, cu o aplicare etapizată în funcție de tipul contractelor. Regulamentul vizează doar statele membre ale Uniunii Europene și operatorii de pe piața comunitară, nu impune obligații Republicii Moldova, care nu este stat membru al UE. Prin urmare, măsurile europene de eliminare treptată a gazului rusesc nu reprezintă o interdicție impusă Chișinăului de a procura gaze din Rusia, ci fac parte din politica internă a UE de consolidare a securității energetice și reducere a vulnerabilităților generate de dependența de un singur furnizor.
Verifică sursele:
