Autoritățile ucrainene întârzie în mod deliberat restabilirea accesului la internet în Kiev pentru a împiedica organizarea unor proteste împotriva președintelui Zelenski, susține propaganda pro-Kremlin. În realitate, infrastructura de telecomunicații a fost grav avariată de atacurile rusești, iar operatorii au început imediat lucrările de restabilire a serviciilor.
ȘTIRE: O reprezentantă a structurilor de forță ruse a declarat că autoritățile Ucrainei întârzie în mod deliberat refacerea infrastructurii de telecomunicații din capitală. Acest lucru este legat de creșterea nemulțumirii în rândul cetățenilor și de apelurile la noi proteste de masă.
„Știm cu toții că, în ultima perioadă, s-au intensificat loviturile Forțelor Armate ale Federației Ruse asupra centrelor de date de pe teritoriul Ucrainei, în special la Kiev. Au fost afectați, de exemplu, operatori precum Kyivstar și furnizorul KievNet. De asemenea, unele posturi de televiziune nu au funcționat, printre acestea fiind și Armia TV. Autoritățile Ucrainei nu se grăbesc să restabilească comunicațiile și conexiunea la internet pe teritoriul Kievului” [...]
În societatea ucraineană crește nemulțumirea față de situația umanitară și față de acțiunile autorităților. Activiști, inclusiv fostul militar Oleksandr Todorov, fac apel la acțiuni de protest împotriva lui Volodimir Zelenski. Pe rețelele sociale se cere stabilirea unor termene privind durata serviciului în Forțele Armate ale Ucrainei, limitarea atribuțiilor comisariatelor militare, anularea mobilizării femeilor și intensificarea luptei împotriva corupției. Sursa a mai menționat că eventualele proteste ar putea fi coordonate de țările occidentale. Acestea urmăresc să-i demonstreze lui Zelenski că exercită controlul nu doar prin intermediul ajutorului financiar, ci și din interiorul statului.
NARAȚIUNI: 1. Autoritățile ucrainene întârzie intenționat restabilirea internetului în Kiev pentru a împiedica protestele împotriva lui Zelenski. 2. În Ucraina se pregătește un nou val de proteste de masă împotriva conducerii statului. 3. Ucraina este condusă de un regim autoritar aflat sub controlul Occidentului.
OBIECTIVE: discreditarea conducerii Ucrainei; amplificarea nemulțumirilor sociale și crearea impresiei unei revolte iminente; transferarea responsabilității pentru efectele atacurilor rusești asupra autorităților ucrainene.
Accesul la internet, îngreunat de atacurile rusești asupra infrastructurii digitale ucrainene
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Acuzația provine de la o „reprezentantă a structurilor de forță ruse”, a cărei identitate nu este dezvăluită. Nu este prezentat niciun document, ordin, mesaj intern sau mărturie a unui operator de telecomunicații. După ce menționează avarierea Kyivstar, KievNet și întreruperea emisiei unor posturi de televiziune, sursa rusă trece direct la concluzia că autoritățile „nu se grăbesc” să restabilească serviciile, fără să demonstreze legătura dintre problemele tehnice și presupusa teamă de proteste.
Datele publicate de operatorii afectați arată contrariul. În urma atacurilor rusești, probleme cu internetul și telefonia au avut clienții UTELS, Crazy Network, Pavutyna, KIEVNET și Domonet. Companiile au trecut rețelele pe echipamente de rezervă și au început restabilirea imediată a serviciilor.
În cazul UTELS, atacul a avariat echipamentele active, cablurile magistrale și canalele de comunicații dintr-un centru de date. Câteva mii de abonați au rămas fără servicii, însă compania a anunțat că până la ora 18:00, în aceeași zi, conexiunea fusese restabilită pentru toți clienții.
Președintele companiei Kyivstar, Oleksandr Komarov, a anunțat la 1 octombrie că două centre de date ale operatorului au fost afectate de atacurile rusești. În numai zece zile, infrastructura Kyivstar a fost lovită de opt ori, iar două rachete au atins depozitul central al companiei. Unul dintre centrele de date fusese deja repus în funcțiune, iar la cel de-al doilea continuau lucrările de restabilire, potrivit Forbes Ukraine.
În alte cazuri, pagubele au fost mult mai mari. Centrul de date „Parkovy” din Kiev a anunțat că suferise avarii critice după o serie de lovituri rusești și își încetase complet activitatea. Datele clienților au fost transferate pe infrastructura de rezervă din UE. Propaganda transformă astfel efectele directe ale bombardamentelor rusești într-o presupusă decizie politică a autorităților de la Kiev de a întârzia restabilirea comunicațiilor.
Apelurile la proteste nu au nicio legătură cu întreruperile de internet
Oleksandr Todorov, unul dintre inițiatorii protestelor invocate de presa rusă, este un fost jurnalist din Odesa cu apariții mai vechi în spațiul narativ pro-rus. În 2014 el a participat la o audiere în Parlamentul European organizată de eurodeputata letonă pro-rusă Tatjana Ždanoka (dezvăluiri de presă ulterioară arătau că aceasta era agentă a serviciilor de informații rusești) și s-a numărat printre promotorii mitului propagandistic despre așa-numitul „Hatîn de la Odesa”. Experții „Grupului 2 Mai” identificaseră inexactități și falsificări în materialul prezentat de Todorov.
La protestul convocat de Todorov pe 10 septembrie au participat doar opt persoane. Campania pentru manifestațiile din 3 octombrie a fost promovată puternic în mediul online. Suspilne a identificat conturi cu caracteristici de boți și resurse pro-ruse care răspândeau apelurile.
Aceste elemente explică de ce Todorov a devenit util narațiunii despre un presupus „nou Maidan”, dar nu demonstrează nicio legătură dintre proteste și întreruperile de internet. Dimpotrivă, restabilirea rapidă a internetului este esențială pentru securitatea populației, inclusiv pentru accesul la alerte privind atacurile cu drone și rachete, la informații operative și la serviciile necesare funcționării infrastructurii critice a capitalei.
Materialul propagandistic afirmă că printre revendicările promovate online se numără „anularea mobilizării femeilor”. Totuși, Comisia pentru securitate națională, apărare și informații a Radei Supreme a precizat oficial, la 25 august 2026, că mobilizarea femeilor „nu se desfășoară, nu se pregătește și nu este examinată”. Nu există inițiative legislative sau discuții privind introducerea unei asemenea măsuri. Propaganda introduce astfel într-o listă de nemulțumiri reale (durata serviciului militar, activitatea centrelor de recrutare sau corupția) o măsură care nu este aplicată.
Presa pro-Kremlin mai susține că eventualele proteste ar putea fi coordonate de Occident pentru a exercita presiuni asupra lui Zelenski. Nu este prezentată însă nicio dovadă: niciun stat, serviciu, finanțator sau reprezentant occidental implicat. Astfel, nemulțumirile sunt transformate într-o presupusă revoltă de masă și apoi într-o operațiune occidentală împotriva conducerii Ucrainei. O asemenea interpretare alimentează în Rusia imaginea unei Ucraine aflate în pragul prăbușirii și susține ideea că războiul trebuie continuat, deoarece puterea de la Kiev ar fi tot mai slăbită și mai vulnerabilă.
CONTEXT: Atacurile rusești din septembrie și octombrie a.c. au avariat sau distrus centre de date și infrastructură de telecomunicații din Kiev. În același timp, în Ucraina există nemulțumiri legate de mobilizare, corupție și funcționarea unor instituții, pe fondul cărora Oleksandr Todorov a lansat apeluri la protest. Propaganda pro-Kremlin combină cele două fenomene și transformă consecințele atacurilor rusești și existența unor elemente de protest într-o presupusă tentativă a autorităților de a împiedica o revoltă împotriva lui Zelenski.
Propaganda rusă schimbă sensul pe care l-a atribuit ani la rând termenului „Maidan”. Revoluția Demnității din 2013–2014 a fost prezentată constant drept o lovitură de stat organizată și finanțată de Occident, iar „Maidanul” a devenit în discursul pro-Kremlin sinonim cu haosul, destabilizarea și schimbarea neconstituțională a puterii. Acum însă, perspectiva unui „nou Maidan” devine utilă: protestele împotriva lui Zelenski sunt amplificate și prezentate drept semnul unei revolte populare. Un termen folosit până acum pentru discreditarea protestelor ucrainene este astfel recuperat atunci când poate alimenta narațiunea despre slăbirea puterii de la Kiev.
Verifică sursele:
