Decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova de a nu acorda un statut special limbii ruse reprezintă un pas către distrugerea statului și unirea cu România. Narațiunea caută să inducă premiza falsă că Republica Moldova ar fi un stat multinațional ca URSS și, la fel ca în URSS, rusa ar trebui să fie lingua franca în detrimentul limbii române.
ȘTIRE: MEJDURECIE.MD scrie că deciziile Curţii Constituţionale a Republicii Moldova prin care este anulat statutul special al limbii ruse sunt îndreptate spre lichidarea statului. Autorul se referă la decizia CC din 21 ianuarie 2021 prin care este declarată neconstituţională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, votată la sfârşitul anului 2020, şi la cea din 4 iunie 2018, care stabileşte că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești din 1989 este una desuetă. „Pe lângă aceste decizii ale Curții Constituționale, există o alta, care a recunoscut că limba de stat în Moldova este româna, deşi în textul Legii fundamentale este numită limbă moldovenească. Toate aceste acţiuni ale Curţii Constituţionale, ai cărei membri sunt cetăţeni ai statului vecin, creează condiţii pentru fuziunea treptată a Republicii Moldova cu România”, comentează publicaţia.
Potrivit articolului, în Republica Moldova ar concura două modele de structură statală. Primul se bazează pe conceptul că Moldova este un stat multinațional. „Acesta este un fundament ideologic care permite păstrarea ţării pentru moment şi negocierile cu Transnistria privind problema teritorială. Mai mult, acest concept, reflectat în legile privind funcţionarea limbilor şi alte acte juridice, a devenit un consens/compromis la care au ajuns celelalte comunităţi lingvistice din ţara noastră. Aceasta reflectă practica existentă de comunicare la diferite niveluri”.
„Al doilea model este adoptat în România, unde există o limbă oficială, iar toate celelalte minorităţi naţionale o folosesc în comunicarea între ele şi pentru integrarea în societate. Odată cu integrarea economică (România este principalul partener comercial extern al Moldovei), unificarea sistemelor de transport al gazelor, a reţelelor electrice, fuziunea culturală şi informațională, eliberarea paşapoartelor româneşti locuitorilor din Moldova, unificarea legislaţiei (prin reglementări europene) şi alte aspecte ale integrării Moldovei în România, a fost necesară distrugerea conceptului vechi de funcţionare a limbilor păstrat pe malul stâng al Prutului”, continuă autorul, care susţine că elementul de bază al acestui model este limba rusă cu rolul său deosebit în societatea multietnică din Moldova. „Excludem limba rusă şi baza actualului stat moldovenesc multinaţional va fi distrusă. Rămâne modelul românesc, cu istoria, limba şi legile sale”.
Sursa citată adaugă că în prezent statul şi Curtea Constituţională sunt conduse de cetăţeni ai României şi că ei au misiunea să acapareze puterea pe malul stâng al Prutului şi că vor ca acest lucru să aibă o bază legală. Următorul pas ar fi câştigarea alegerilor parlamentare anticipate de către forţele unioniste şi proeuropene. „Obţinerea majorității în parlament de către forţele unioniste-proeuropene va crea condiţii pentru dominarea lobby-ului pro-românesc în Moldova şi fuziunea treptată, dar implacabilă a celor două state. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom vedea în primul rând reintroducerea restricţiilor la retransmiterea canalelor TV ruseşti, prelucrarea la scară largă a populației pentru a distruge paradigma statului multinațional moldovenesc, propaganda valorilor occidentale şi NATO”.
„În lupta dintre aceste două modele, limba rusă a fost un fel de Rubicon. Eliminarea rolului său special înseamnă eliminarea statului moldovenesc, întinsă în timp. Acesta pare a fi cel mai important moment la care nu au atras atenţie participanții la discuțiile publice”, conchide autorul.
NARAŢIUNI: 1. Republica Moldova va dispărea ca stat odată ce limba rusă nu mai are statut special şi că doar prin limba rusă este menţinută statalitatea Republicii Moldova. 2. România îşi doreşte dispariţia Republicii Moldova. 3.Președintele Maia Sandu şi membrii Curţii Constituţionale, care sunt şi cetăţeni români, atentează la statalitatea Republicii Moldova şi adoptă legi care să faciliteze unirea cu România. 4. Minorităţile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi discriminate. 5. Statul multietnic moldovenesc face parte din lumea rusă.
CONTEXT: Limba rusă serveşte ca un instrument, poate cel mai eficient, de promovare a intereselor Kremlinului în spaţiul post sovietic şi de menţinere a teritoriilor respective în aşa numită lume rusă „ruskii mir”, la fel cum a fost pe timpul Imperiului Rus şi al URSS. Apărarea populaţiei rusofone este folosită și ca motiv de intervenţie militară, după cum s-a întâmplat cel mai recent în Ucraina, unde Federația Rusă a anexat Crimeea și a sprijinit forțele separatiste din Donbass. În Republica Moldova, o parte a populaţiei rusofone, susţinută de Moscova, a instalat în 1990 la Tiraspol un regim separatist, care se consideră parte a lumii ruse, deşi o treime a populaţiei în această regiune se consideră moldoveni şi altă treime ucraineni.
Dincolo de Transnistria, în teritoriul rămas sub controlul Chișinăului au existat întotdeauna politicieni și formațiuni care au mizat pe electoratul de stânga, rusofon și filo-rus și au căutat o apropiere cât mai mare de Moscova, iar în unele ocazii s-a vorbit chiar de o aservire, cum este cazul fostului președinte Igor Dodon, care prin acțiuni și declarații făcute de-a lungul mandatului de președinte și după ce a pierdut alegerile din 2020, a părut că este mai interesat să reprezinte interesele Kremlinului decât pe cele ale țării sale.
Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost votată de deputaţii PSRM-Şor, în decembrie 2020, în cadrul unei şedinţe tensionate, pe fundalul protestelor opoziţiei parlamentare. Aceasta a fost susţinută la pachet cu alte legi controversate care au scopul de a provoca discuţii în societate şi care sunt periculoase prin faptul că pot duce la divizarea societăţii moldoveneşti. Aceste acţiuni au loc pe fundalul unei revanşe a PSRM după pierderea alegerilor prezidenţiale de către liderul socialiştilor Igor Dodon şi au scopul de a acumula capital politic şi totodată de a recâştiga încrederea Kremlinului. De altfel, acest discurs identitar, despre limbă moldovenească sau română şi statutul limbii ruse, este folosit cu succes de reprezentanţii diferitor partide în aproape toate campaniile electorale.
Totodată, orice încercare de apropiere a Chişinăului de Bucureşti şi Uniunea Europeană este subminată prin diverse strategii de către Federaţia Rusă, inclusiv prin agitarea cercurilor proruseşti, nostalgice şi a minorităţilor naţionale.
Majoritatea populaţiei în Republica Moldova a fost formată dintotdeauna din etnici români vorbitori de limba româna (unii dintre aceștia se identifică însă drept moldoveni și afirmă că vorbesc limba moldovenească). Ultimul recensământ, realizat în 2014, arată că mai puţin de 20% din populaţie este de altă etnie. S-au declarat ucraineni 6,6%, ruşi – 4,1%, găgăuzi 4,6%, bulgari – 1,9%, romi – 0,3%, alte etnii – 0,5%.
Minoritățile respective sunt vorbitoare și de limba rusă din perioada URSS, când aceasta era limba oficială. Republica Moldova nu a introdus politici pentru promovarea și păstrarea limbilor respectivelor minorități, cum este cazul țărilor europene, ci a acceptat, practic, substituirea limbilor minorităților cu rusa; aceasta are, astfel, un dublu rol – și de comunicare inter-etnică, rezervat de obicei limbilor naționale (iar în acest caz ar trebui să fie româna) și de limbă a minorităților care se bucură, deja, de protecția acordată acestor limbi. Confuzia voită între limba de comunicare inter-etnică și cea a minorităților este folosită pentru a întări statutul limbii ruse.
OBIECTIV: Promovarea limbii ruse ca limbă oficială, subminarea identităţii româneşti în Republica Moldova, dar şi provocarea unor disensiuni şi turbulenţe în societate prin incitarea ruşilor şi altor etnii care vorbesc limba rusă.
DE CE SUNT FALSE NARAŢUNILE: Legea contestată ar fi putut întări/oficializa statutul limbii ruse în Republica Moldova, dar nu are nicio legătură cu drepturile altor etnii şi nici cu ceea ce autorul numeşte „model de structură a statului”. Dimpotrivă, după cum a observat şi Curtea, legea conferă limbii ruse un statut privilegiat față de alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, ceea ce contravine Constituției.
Autorul spune că dacă limba rusă nu va mai avea statut special, atunci Republica Moldova va dispare ca stat, dar Legea din 1989, privind limbile vorbite, care prevede că limba rusă este limbă de comunicare interetnică, nu se regăseşte în Constituţia Republicii Moldova votată în 1994 şi a fost declarată desuetă în 2018, fără ca Republica Moldova să fi dispărut ca stat sau să se fi unit cu România.
Totodată, publicaţia induce în eroare cititorul, scriind că în 2013 Curtea „a recunoscut că limba de stat în Moldova este româna, deşi în textul Legii fundamentale este scris limba moldovenească”. Limba română este denumirea corectă a limbii oficiale în Republica Moldova şi este constituţională, a declarat în 2013 Curtea Constituţională, care a constat că Declaraţia de Independenţă din 1991, unde este stipulată sintagma „limba română”, prevalează asupra articolului 13 din Constituţia votată în 1994, în care este indicată denumirea „limbă moldovenească”. Acelaşi articol prevede că statul recunoaște şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.
Autorul afirmă că mai mulţi oficiali deţin cetăţenia României şi că acest lucru ar submina statalitatea Republicii Moldova. Cetăţenia română, pe care o deţine o mare parte din populaţia Republicii Moldova, nu este dobândită ca şi cetăţenia oricărui altui stat, dar este redobândită, după ce a fost pierdută de părinţii şi bunicii cetăţenilor Republicii Moldova, care s-au născut şi au trăit în România. Actualul teritoriu al R. Moldova a făcut parte din România în perioada 1918-1940, în urma Unirii votate de Sfatul Ţării (organul legislativ la cea vreme de la Chişinău), și a fost ocupat de către URSS în 1940, în urma acordului adiţional secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, între URSS şi Germania nazistă. În 1991, România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.
Ipoteza că Moldova este un stat multinațional şi acest „fundament ideologic permite păstrarea ţării”, prin intermediul limbii ruse este un concept/model sovietic. În URSS limba rusă era oficială în toate republicile şi de comunicare între popoarele Uniunii. Limba maternă moldovenească/română cu alfabet latin a devenit oficială în RSS Moldovenească abia în 1989, pe fundalul mişcării de emancipare naţională, la presiunea maselor, a Marii Adunări Naţionale din august 1989.
Drepturile vorbitorilor de limbă rusă sunt respectate şi protejate în Republica Moldova, inclusiv prin articolul 13 din Constituţie. În Republica Moldova există şcoli cu predare exclusivă în limba rusă, de asemenea, această limbă este predată în aproape toate şcolile de limbă română. Mai mult, minorităţile etnice, nu doar ruşii, vorbesc şi studiază în limba rusă, în detrimentul limbii lor materne. De asemenea, Registrul de stat al actelor juridice al R. Moldova, Monitorul Oficial sunt traduse şi în limba rusă.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Minorităţile etnice din Republica Moldova într-adevăr sunt vorbitoare de limbă rusă şi puţini dintre ei cunosc/studiază limba română.
Verifică sursele:
