Descentralizarea este o bombă cu ceas și ar putea duce la destrămarea Ucrainei, potrivit presei din Rusia. Prin această narațiune falsă este atacată una dintre cele mai importante reforme ale Kievului, cea administrativă, care beneficiază și de consultanță oferită de UE. Totodată, se pune în antiteză acest presupus eșec al descentralizării cu succesul unei administrații centralizate precum cea din Rusia.
ȘTIRE: „În ciuda rescrierii Constituției Ucrainei la fiecare schimbare a președintelui, reforma administrativ-teritorială a devenit, poate singura transformare instituțională din ultimii douăzeci de ani. Dar, în loc să consolideze statul și să accelereze dezvoltarea socială, această reformă a devenit un puternic factor distructiv.
În Ucraina au existat întotdeauna conflicte între autoritățile de stat și autoguvernarea locală. Cu toate acestea, până de curând, conflictele erau povești private, fie cu un fundal ideologic, fie rezultate dintr-o luptă banală pentru resurse […]
Principala problemă a descentralizării pentru statul ucrainean este că elitele locale vor (și au început deja) să își construiască strategiile fără a ține cont de centru. Statul abandonează treptat propriile funcții și, din ce în ce mai des, se dovedește a fi incapabil să impună „baronilor” regionali reguli comune și obligatorii pentru toată lumea. […]
Și nu există alte bariere în fața tendințelor neofeudale din Ucraina. În aceste condiții, „fiecare pentru sine” devine strategia optimă. Statul va fi din ce în ce mai mult perceput ca o povară inutilă și un generator de conflicte. Întrebarea dacă mai are rost să existe acest stat va deveni tot mai actual, iar variantele alternative ale evoluțiilor politice nu se vor lăsa așteptate.
NARAȚIUNI: 1. Descentralizarea este „o bombă cu ceas” pentru Ucraina, care se va destrăma. 2. Kievul nu mai are influența de odinioară asupra regiunilor, iar elitele locale consideră că existența statului este o povară și un lucru inutil.
CONTEXT: Descentralizarea din Ucraina, ca reformă, a inclus mai multe etape. Mai întâi, în anii 2016-2019, au avut loc comasări de sate și orașe în baza principiului de unire benevolă, apoi soarta localităților care au rămas în afara acestui proces s-a decis la ședințele Cabinetul de Miniștri, după consultări cu Administrațiile Regionale de Stat (care reprezintă Guvernul în regiuni), dar și cu parlamentarii din circumscripțiile uninominale. Comasarea localităților a avut loc din necesitatea de a reduce cheltuielile administrative și a optimiza serviciile publice. În linii mari, reforma avea ca scop să aplice la maximum principiul subsidiarității, ceea ce înseamnă cât mai puține împuterniciri în centrele raionale / regionale și cât mai multe în comune (după modelul UE). Logica fostului Guvern condus de Volodimir Groisman (din perioada președintelui Petro Poroșenko) era de a elimina formulele administrative rămase din perioada regimului comunist și din anii 90: desființarea Administrațiilor Raionale și a Consiliilor Raionale, debirocratizarea și reformarea Administrațiilor din regiuni prin apariția institutului de prefecți, care doar vor monitoriza activitatea organelor autoguvernării locale și vor dialoga cu Guvernul. Reforma continuă și în momentul de față și are o serie de efecte pozitive în mai multe regiuni, existând, totuși și unele probleme. Presa rusă a atacat în repetate rânduri ideea de reformă locală, în special în contextul gestionării crizei provocate de COVID-19, arătând că sistemul centralizat rus, cu un Guvern puternic, se descurcă mult mai bine decât conducerea ucraineană, care, în urma descentralizării, nu mai ține sub control situația. Reforma a fost deseori folosită de presa finanțată de Rusia pentru a alimenta narațiunea de „Ucraina – stat fals, care în curând se va destrăma”.
OBIECTIV: Scopul acestor narațiuni este de a submina și decredibiliza reforma descentralizării, prin accentul pus pe aspecte negative și ignorarea celor pozitive. În egală măsură, cititorilor rusofoni li se sugerează ideea că Ucraina urmează să se destrame, iar statul ucrainean este unul fals, care de ani de zile nu își mai îndeplinește funcțiile. De aceea, recomandările UE, chipurile, nu trebuie luate în calcul de liderii din fostele state sovietice. Textul este însoțit de o serie de interviuri tv în cadrul rubricii „Ucraina acum – Rusia Kieveană în perioada fărâmițării feudale”, în care diverși experți susțin că elitele locale de abia așteptă destrămarea statului.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În realitate, reforma descentralizării, care încă nu a fost încheiată, a stabilit un echilibru de împuterniciri între centru și regiuni. Atitudinile secesioniste ale liderilor locali și respingerea ideii de stat ucrainean de către societate nu sunt confirmate de nicio cercetare sociologică. Dimpotrivă, centrele analitice din Ucraina constată o consolidare a identității civice ucrainene după izbucnirea conflictului din Donbass și anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult decât atât, peste 80 la sută din respondenții bine informați susțin reforma descentralizării din Ucraina. Kievul a păstrat deocamdată Administrațiile Regionale de Stat pentru a nu distruge definitiv verticala guvernamentală, urmând un transfer treptat de competențe către noile unități administrativ-teritoriale.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Au existat în trecut diferite neînțelegeri între centru și regiuni, însă acestea nu au fost consecința reformei descentralizării și nu au însemnat neapărat falimentarea ideii de stat ucrainean în ochii elitelor locale. Unicele situații de acest gen au existat în anii 2013-2014 când Rusia a încercat să preia asupra regiunilor ucrainene din est și sud, cu ajutorul agenților sau cetățenilor ruși ajunși la putere în Ucraina. Pe de altă parte, au existat și probleme de natură financiară, legislativă, administrativă, dar nu au fost puse niciodată în discuție idei de genul „dacă mai are rost să existe acest stat”.
Verifică sursele:
