Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Războiul american din Afghanistan a luat sfârșit. Imaginile care rămân

Afghanistan
©EPA-EFE/Jack Holt   |   A handout photo made available by US Central Command Public Affairs shows Major General Chris Donahue, commander of the US Army 82nd Airborne Division, XVIII Airborne Corps, boarding a C-17 cargo plane at the Hamid Karzai International Airport in Kabul, Afghanistan, 30 August 2021. Maj. Gen. Donahue is the final American service member to depart Afghanistan; his departure closes the US mission to evacuate American citizens, Afghan Special Immigrant Visa applicants, and vulnerable Afghans.

Ultima fotografie a războiului din Afghanistan arată un militar echipat de luptă, cu cască, vestă antiglonț și o armă automată în mâna dreaptă, urcând pe trapa din spate a unui avion de transport. Fotografia a fost făcută punând obiectivul pe lentila unui aparat de vedere pe timp de noapte și are culoarea verzuie specifică acestora. Militarul care apare în ea este generalul maior Chris Donahue, comandant al Diviziei 82 aeropurtate, una dintre cele mai faimoase unități ale armatei americane, care a luptat în toate războaiele importante ale Statelor Unite începând cu Primul Război Mondial și terminând cu cele din Irak și Afghanistan. O parte din presa a scris că Donahue a fost ultimul militar american care a părăsit Kabulul, ceea ce face trimitere la lunga tradiție a comandanților care abandonează ultimii o poziție – sau nava care este pe punctul de a se scufunda.

Fotografia lui Donahue ar putea fi ultima dintr-un reportaj scris à la Kapuściński, în care sunt descrise imaginile care au marcat ultimele două săptămâni și poveștile din spatele lor. Poza 1. Afghan acoperind cu vopsea postere cu femei din vitrina unui salon de cosmetică. Astfel de imagini nu mai au ce căuta într-un Kabul controlat de talibani, care în timpul primei guvernări le-au interzis femeilor să studieze și să lucreze, punându-le sub tutela bărbaților, au interzis muzica și dansul, au distrus, în numele luptei cu idolatria, statui din patrimoniul umanității. Filmarea 1. Afghani agățându-se cu disperare de un avion militar care decola și unul dintre ei căzând din cer. E aceeași disperare care se vede la miile de civili care au luat cu asalt aeroportul, călcându-se în picioare, pentru a fugi din țară. E clar că ei nu cred promisiunile talibanilor că vor fi în siguranță, că regimul va fi mai tolerant de data aceasta. Poza 2. Sergentul Nicole Gee în brațe cu un copil afghan, pe care încearcă să îl liniștească. Copilul este, probabil, unul dintre cei dați peste gardul aeroportului din Kabul de părinții lor. La doar câteva zile după ce această fotografie a fost făcută, Nicole Gee, în vârstă de 23 de ani, a fost ucisă într-un atentat sinucigaș revendicat de Statul Islamic. Împreună cu ea au mai murit 12 militari americani, la fel de tineri, și aproape 100 de afghani. Filmarea 2. Un grup de luptători talibani, înarmați, tineri, cu ochii goi, într-un studio de televiziune, unde ajunseseră pentru a le transmite afghanilor că nu au de ce să se teamă. Poza 3. Un elicopter deasupra Kabulului, imagine pusă în oglindă cu cea a elicopterului care decola de la ambasada americană din Saigon atunci când capitala Vietnamului de Sud a căzut, după un alt război care a marcat Statele Unite.

Aproape două mii cinci sute de militari americani și peste o mie de militari din țările aliate au murit în cei 20 de ani de război din Afghanistan. Lor li se adaugă mii de civili, așa-numiți contractori care au sprijinit efortul de război al Coaliției, dar și angajați ai organizațiilor umanitare sau jurnaliști. Aceste numere pălesc în fața celor ale victimelor afghane, estimate între o sută șaizeci și cinci de mii (Associated Press) și două sute patruzeci de mii de morți (Reuters). Costurile au fost, și ele, uriașe: peste două mii de miliarde de dolari.

Totul s-a terminat cu masiva operațiune de evacuare, dintr-un aeroport încercuit de talibani. Președintele Joe Biden a descris-o drept cea mai mare din istorie, o sută douăzeci de mii de oameni – atât străini cât și afghani – scoși din țară în doar două săptămâni. Este un număr care, în alte circumstanțe, ar fi impresionant, însă acum reprezintă doar o palidă consolare. Mulți alți afghani au rămas în urmă și riscă persecuțiile talibanilor, care deja au arestat și au executat persoane pe care le asociază cu vechiul regim.

Viitorul Afghanistanului se arată sumbru. Pe de-o parte va fi regimul aspru impus de talibani. Chiar și în cazul în care se vor ține de cuvânt și nu vor reveni la teroarea din anii ’90, viața sub ei nu va fi deloc ușoară. Toate progresele făcute în ultimii douăzeci de ani, toți pașii către o societate incluzivă și democratică au fost anulați, toate planurile privind un viitor într-un altfel de Afghanistan trebuie, cel puțin pentru moment, abandonate.

Scufundarea în întunericul politic va fi dublată de o criză economică severă, iar ONU și ONG-urile avertizează că este iminentă și o criză umanitară și e nevoie urgent de alimente și medicamente. Mii de specialiști vitali pentru administrarea țării au fugit în aceste zile. Rezervele aflate în conturi străine – nouă miliarde de dolari – au fost blocate. Finanțările care au ajutat până acum guvernul afghan să supraviețuiască au fost oprite. S-a vorbit de rezervele de minerale rare ale  Afghanistanului, estimate la o mie de miliarde de dolari. Acele rezerve trebuie să poată fi însă exploatate – în fond se știe de ele de ani de zile și au fost tot acolo pe parcursul prezenței americane în Afghanistan, fără să devină „mina de aur” a țării.

În sfârșit, pacea nu este deloc sigură, indiferent ce zic talibanii. În Valea Panjshir s-a coagulat o rezistență împotriva lor. Statul Islamic are încă sute sau chiar mii de luptători fanatici în țară, gata să se arunce în aer în mijlocul mulțimilor de civili. Talibanii sunt deja de câțiva ani în război cu Statul Islamic, fără să fi reușit să îl înfrângă până acum și e greu de crezut că o vor face într-un viitor apropiat.

În ceea ce-i privește americani, vor trebui să gestioneze urmările acestui eșec – pentru că indiferent cum privești lucrurile, războiul din Afghanistan a reprezentat un eșec, o înfrângere. Da, Statele Unite au câștigat (aproape) toate bătăliile, la fel cum o făcuseră și în Vietnam. Da, obiectivele pentru care au declanșat războiul au fost atinse demult: cei mai mulți dintre militanții Al Qaida care se adăposteau în Afghanistan în 2001, inclusiv Osama bin Laden, au fost uciși sau capturați, iar supraviețuitorii se ascund și e puțin probabil să mai aibă capacitatea de a organiza atacuri ca acelea din 11 septembrie. Dar reconstrucția Afghanistanului, crearea unui stat democratic și prosper care să nu mai ajungă în situația de a fi un adăpost pentru grupări teroriste, a eșuat. Aliații Al Qaida de acum 20 de ani, talibanii, au ajuns, din nou, la putere. Pentru ei și nenumărați alți extremiști musulmani, America a fost înfrântă. Iar asta va încuraja o mulțime de jihadiști, din Asia până în Africa, și îi va face să creadă că și ei își pot câștiga războaiele. Rămâne de văzut dacă le vor purta doar în țările lor, sau vor reuși să le ducă, din nou, în America și Europa.  

Alte articole
NATO și Ucraina: It’s complicated

NATO și Ucraina: It’s complicated

Summitul NATO de la Bruxelles, care va avea loc pe 14 iunie, a reanimat discuțiile privind aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantică. În timp ce la Kiev se vorbește cu voce tare despre necesitatea aderării, multe state nici nu vor măcar să discute deocamdată despre acest lucru.

Problemele de mediu ale Bulgariei arată de ce este țara în cădere liberă

Problemele de mediu ale Bulgariei arată de ce este țara în cădere liberă

Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

Israelul și Hamasul au ajuns, după 11 zile de lupte, la un armistițiu care nu rezolvă nimic; e doar o pauză până la următoarea rundă de confruntări.

Cătălin Gomboș

31 Aug 2021
Cătălin Gomboș

Timp de citire: 5 min
  • Aproape două mii cinci sute de militari americani și peste o mie de militari din țările aliate au murit în cei 20 de ani de război din Afghanistan. Lor li se adaugă mii de civili, așa-numiți contractori care au sprijinit efortul de război al Coaliției, dar și angajați ai organizațiilor umanitare sau jurnaliști. Aceste numere pălesc în fața celor ale victimelor afghane, estimate între o sută șaizeci și cinci de mii (Associated Press) și două sute patruzeci de mii de morți (Reuters). Costurile au fost, și ele, uriașe: peste două mii de miliarde de dolari.
  • Viitorul Afghanistanului se arată sumbru. Pe de-o parte va fi regimul aspru impus de talibani. Chiar și în cazul în care se vor ține de cuvânt și nu vor reveni la teroarea din anii ’90, viața sub ei nu va fi deloc ușoară. Toate progresele făcute în ultimii douăzeci de ani, toți pașii către o societate incluzivă și democratică au fost anulați, toate planurile privind un viitor într-un altfel de Afghanistan trebuie, cel puțin pentru moment, abandonate.
  • Aliații Al Qaida de acum 20 de ani, talibanii, au ajuns, din nou, la putere. Pentru ei și nenumărați alți extremiști musulmani, America a fost înfrântă. Iar asta va încuraja o mulțime de jihadiști, din Asia până în Africa, și îi va face să creadă că și ei își pot câștiga războaiele. Rămâne de văzut dacă le vor purta doar în țările lor, sau vor reuși să le ducă, din nou, în America și Europa.
Haosul de la granițele Poloniei
Haosul de la granițele Poloniei

De o lună deja, are loc tragedia celor 32 de cetățeni afgani care au rămas blocați în zona neutră la granița polono-belarusă din cauza șicanelor politice dintre Aleksandr Lukașenko și Jaroslaw Kaczynski. La granița letono-lituaniană situația e similară. Dintre toate țările, guvernul Poloniei pare să nu facă deloc față situației. De ce?

Michal Kukawski
Michal Kukawski
16 Sep 2021
Germania, spre o nouă eră!
Germania, spre o nouă eră!

Pe 26 septembrie 2021 germanii merg la vot. O alegere extrem de dificilă după 16 ani cu Angela Merkel la cârma țării. O alegere de care depinde nu numai viitorul Germaniei, dar și cel al UE. Urma lăsată de Mutti, cum o alintă germanii pe Angela Merkel, nu va face ușoară misiunea viitorului cancelar. Cele aproape două decenii nu au fost deloc ușoare, dar prima femeie cancelar a Germaniei a reușit să se mențină la putere și, ceea ce este cel mai important, să își impună punctul de vedere pe plan intern și international.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
15 Sep 2021
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa
„Paradiplomația fotbalului” sau cum a ajuns Transnistria, prin sport, în lumina reflectoarelor din Europa

Sheriff Tiraspol, echipa campioană a Republicii Moldova, poate fi folosită de regimul din Transnistria pentru a da vizibilitate regiunii separatiste și pentru a încerca să obțină un minim de legitimitate pe scena internațională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
13 Sep 2021
Refugiații: o criză cu substrat
Refugiații: o criză cu substrat

Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.

Yevhen Mahda
Yevhen Mahda
09 Sep 2021