Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

Liderul Al Qaida, Ayman al-Zawahiri, ucis de americani la Kabul. Semnificația eliminării celui mai căutat terorist al lumii

Fotografie din 08 noiembrie 2001 cu Osama bin Laden și adjunctul său, Ayman al-Zawahiri, la ascunzătoarea sa într-o locație nedezvăluită din Afghanistan.
©(FILM) EPA PHOTO AUSAF NEWSPAPER  |   Fotografie din 08 noiembrie 2001 cu Osama bin Laden și adjunctul său, Ayman al-Zawahiri, la ascunzătoarea sa într-o locație nedezvăluită din Afghanistan.

Ayman al-Zawahiri a fost ideologul rețelei Al-Qaida, a cărei conducere a preluat-o după uciderea lui Osama bin Laden. Al-Zawahiri e unul dintre cei mai importanți lideri teroriști uciși în ultimii douăzeci de ani, dar e puțin probabil ca moartea sa să afecteze în mod semnificativ mișcarea jihadistă.

Liderul Al Qaida, ucis într-o operațiune „chirurgicală” a CIA la Kabul

Ayman al-Zawahiri a fost ucis, duminică seara, pe balconul casei sale din Kabul cu două rachete Hellfire lansate de o dronă americană duminică seara. Nu au existat și alte victime, deși în casă se mai aflau la momentul atacului soția lui al-Zawahiri, fiica sa și copiii acesteia.

Anunțul oficial a fost făcut doar o zi mai târziu de președintele american, Joe Biden, care încă este aflat în izolare în urma infectării cu SARS-CoV-2.

Al-Zawahiri a fost eliminat în urma unei operațiuni a CIA. Aceasta urmărea de mai mulți ani o așa-numită „rețea de sprijin” pentru liderul terorist și aflase că familia lui se mutase la Kabul în urmă cu câteva luni. Al-Zawahiri a fost identificat ulterior la aceeași locație și observat în mai multe rânduri pe balconul pe care avea să fie ucis.

Liderul terorist nu avea cum să se afle în Kabul, mai ales pentru o perioadă atât de îndelungată, fără știrea talibanilor, ceea ce înseamnă că aceștia și-au încălcat angajamentele luate față de americani că, în schimbul retragerii acestora din Afghanistan, vor înceta să mai colaboreze cu rețeaua Al-Qaida și să îi protejeze pe comandanții și militanții acestora. Retragerea americană, încheiată în urmă cu un an, a fost catalogată drept un dezastru, dat fiind că talibanii au reușit să profite de ea și să captureze cea mai mare parte a Afghanistanului înainte ca ultimii militari să fie evacuați. Lichidarea lui al-Zawahiri, un an mai târziu, a fost interpretată și ca o revanșă a lui Biden, care s-a grăbit, de altfel, să spună că și-a respectat promisiunea că teroriștii vor continua să fie vânați în Afghanistan chiar și dacă nu mai e nevoie ca la fața locului să se afle mii de militari.

Ayman al-Zawahiri: jihadistul egiptean implicat în organizarea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001

Joe Biden a notat, în intervenția sa de luni, că Ayman al-Zawahiri a fost implicat în organizarea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Nouăsprezece teroriști Al-Qaida au deturnat atunci patru avioane de linie. Două dintre acestea au lovit turnurile World Trade Center din New York, al treilea a fost folosit ca proiectil împotriva clădirii Pentagonului, iar cel de-al patrulea s-a prăbușit în urma unei revolte a pasagerilor, care au încercat să îl smulgă de sub controlul teroriștilor. Aproape 3000 de persoane au fost ucise atunci, acestea fiind cele mai grave și sângeroase atentate teroriste organizate vreodată.

„În această seară arătăm clar că, indiferent cât de mult ar dura, indiferent unde te-ai ascunde, dacă reprezinți o amenințare pentru poporul nostru, Statele Unite te vor găsi și te vor elimina”, a spus Joe Biden, care a notat că victimelor de la 11 septembrie li s-a făcut dreptate.

La momentul atentatelor teroriste de la 11 septembrie, Ayman al-Zawahiri era adjunctul lui Osama Bin Laden la conducerea Al Qaida și ideologul neoficial al rețelei teroriste. Al-Zawahiri, de profesie medic, dintr-o familie egipteană respectabilă, se radicalizase încă din tinerețe: în anii '70 a devenit membru al grupării Jihadul Islamic Egiptean. Din grupare făcea parte și Muhammad Abd al-Salam Faraj, considerat a fi unul dintre cei mai importanți ideologi ai jihadului modern. Faraj este cel care a spus că războiul sfânt – jihadul – reprezintă principala îndatorire religioasă a unui musulman. Abd al-Salam Faraj a fost executat de guvernul egiptean pentru implicarea sa în asasinarea președintelui Anwar al-Sadat de către Jihadul Islamic. După asasinat, Ayman al-Zawahiri a fost și el arestat, alături de sute de alți membri ai grupării, și a folosit procesul public ca o trambulină pentru a căpăta notorietate. După eliberare, al-Zawahiri a ajuns în Pakistan și Afghanistan, unde s-a implicat în războiul anti-sovietic. În acea perioadă a început să colaboreze cu Osama bin Laden, devenind în timp tot mai influent pe lângă acesta. În 1998, bin Laden și o serie de alți lideri radicali, inclusiv Ayman al-Zawahiri, proclamă jihadul împotriva Statelor Unite și aliaților acestora, iar după numai câteva luni au fost organizate primele mari atentate teroriste ale Al Qaida, care a atacat simultan ambasadele Statelor Unite din Kenya și Tanzania. A fost începutul unei campanii Al Qaida care avea să culmineze cu atentatele teroriste de la 11 septembrie.

Declinul Al-Qaida sub conducerea lui Ayman al-Zawahiri

Administrația George W. Bush a răspuns la atacurile de la 11 septembrie lansând așa-numitul „Război global împotriva terorismului”, o campanie menită în primul rând să distrugă Al-Qaida și să îi ucidă sau să îi captureze pe liderii săi. Prima operațiune majoră a războiului a fost invadarea Afghanistanului, folosit de rețeaua Al Qaida drept bază cu acordul talibanilor, care controlau cea mai mare parte din teritoriul țării. De altfel, în schimbul găzduirii oferite de talibani, Al Qaida luptase alături de aceștia împotriva forțelor Alianței Nordului și îl asasinase, pe 9 septembrie 2001, pe principalul lider al acesteia, Ahmed Shah Massoud. Numeroși militanți și comandanți ai rețelei Al Qaida au fost uciși sau capturați, dar Osama bin Laden și Ayman al-Zawahiri au reușit să scape. Bin Laden avea să fie ucis aproape zece ani mai târziu, la începutul lui mai 2011, în urma unei operațiuni a forțelor speciale americane în orașul pakistanez Abbottabad.

Al-Zawahiri a preluat conducerea rețelei teroriste, dar se presupune că, întrucât prioritatea sa era să se ascundă, nu a fost foarte implicat în conducerea operațiunilor de zi cu ale rețelei teroriste. De altfel, la moartea lui Bin Laden Al Qaida era deja o organizație descentralizată, grupările din cadrul acesteia acționând în mare măsură în mod independent, exemplele cele mai notabile fiind Al Qaida în Peninsula Arabică, cu bazele principale aflate în Yemen, și Al Qaida în Irak (AQI). După 2011 a căpătat notorietate și Frontul al-Nusrah, „filiala” Al Qaida din Siria, însă tot atunci a survenit ruptura totală de gruparea irakiană, redenumită Statul Islamic din Irak și Levant și, ulterior, Statul Islamic. Tensiunile cu Al Qaida din Irak datau deja de câțiva ani și deveniseră cunoscute încă din 2005, când a apărut un schimb de scrisori pe teme ideologice și tactice între Ayman al-Zawahiri și fondatorul AQI, Abu Musab al-Zarqawi. Al-Zawhiri îl criticase pe al-Zarqawi pentru brutalitatea excesivă a grupării sale, care risca să îi coste pe jihadiști războiul pentru „inimile și sufletele” musulmanilor; liderul AQI respinsese însă criticile numărului doi din Al-Qaida, arătând clar că nu are de gând să îi dea ascultare. Statul Islamic – grupare care se revendica de la al-Zarqawi și s-a arătat și mai brutală decât acesta – a intrat în război cu Al Qaida și cu aliați ai acesteia, inclusiv talibanii afghani, în condițiile în care a revendicat conducerea întregii mișcări jihadiste globale. Aceasta continuă să fie împărțită în prezent în grupări care și-au proclamat loialitatea față de una dintre cele două mari organizații jihadiste. Statul Islamic s-a dovedit a fi însă mai puternic în ultimul deceniu.

Uciderea lui al-Zawahiri, o lovitură de imagine cu un impact limitat asupra mișcării jihadiste globale

Ayman al-Zawahiri a fost unul dintre cei mai căutați teroriști ai lumii, cu o recompensă de douăzeci și cinci de milioane de dolari pusă pe capul său. Doar Osama bin Laden, Abu Bakr al-Baghdadi, Abu Musab al-Zarqawi și alți câțiva lideri teroriști uciși în ultimii douăzeci de ani au avut așa o notorietate și impact asupra mișcării jihadiste globale. Pentru Statele Unite și administrația Biden, uciderea lui al-Zawahiri reprezintă cu certitudine o lovitură de imagine: era ultimul dintre teroriștii importanți care aveau legătură cu atentatele de la 11 septembrie. Moartea lui arată, totodată, așa cum a notat și Joe Biden, că indiferent cât va dura, Statele Unite își vor urmări și elimina adversarii. CIA-ul, un serviciu secret marcat de-a lungul timpului și de unele gafe și eșecuri a demonstrat că este o forță veritabilă și de temut, iar eficiența loviturii, care nu a provocat așa-numite „victime colaterale” (spre deosebire de altele asemănătoare, soldate și cu moartea a numeroși civili) e un semn al puterii tehnologice americane care nu are cum să scape într-o perioadă în care rachetele rusești, despre care Moscova afirmă că sunt la fel de precise, ucid mii de civili în Ucraina.

E puțin probabil însă ca moartea lui al-Zawahiri să aibă vreun efect distructiv asupra mișcării jihadiste globale. Al Qaida reprezintă în prezent, la fel ca și Statul Islamic, mai degrabă un brand decât o organizație unitară. Nu se poate vorbi, în mod serios, de conduceri centralizate care să coordoneze cele două mari rețele. Sub umbrela acestora intră grupări care au aderat la ele mai degrabă simbolic, dar sunt prea puțin – sau deloc – coordonate din punct de vedere operațional de la centru.

Ayman Al-Zawahiri a fost ultimul exponent notabil al unei generații de jihadiști care a început să se afirme luptând împotriva sovieticilor în Afghanistan și a ajuns la apogeu declarându-i război Occidentului. Rămâne de văzut dacă Al Qaida, Statul Islamic sau rețele asemănătoare acestora vor mai avea vreodată capacitatea de a reprezenta o amenințare globală semnificativă. Tot ce se poate spune că certitudine acum e că, cel puțin deocamdată, din Africa până în Asia Centrală, extremiști musulmani care fac parte dintr-o pleiadă de grupări teroriste, își continuă, la nivel local, jihadul.

Tags: al-Qaida , Statele Unite
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Cernobîl (1986), Covid-19 (2020): Un nou atac de panică la nivel global. In mod intenționat, dezinformarea și teoriile conspirației amplifică teama

Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.

Obsesia pentru șah: Un atavism sovietic în epoca lui Putin

Obsesia pentru șah: Un atavism sovietic în epoca lui Putin

Meciul pentru titlul mondial la șah are o miză specială pentru Moscova. La fel ca și URSS-ul înaintea sa, Rusia lui Putin e obsedată de succesul cu orice preț în arena șahului – atât pe tabla propriu-zisă, cât și în cadrul Federației Internaționale de Șah.

China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Cătălin Gomboș

02 Aug 2022

Actualizat la: 03 Aug 2022 14:34:20
Cătălin Gomboș

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21

Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.

Confronting Memories
Confronting Memories
24 Jan 2023
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jan 2023
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție

În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
11 Jan 2023
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova

Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
29 Dec 2022