Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

După ce a flirtat cu Rusia, Republica Cehă revine la moștenirea lui Vaclav Havel

După ce a flirtat cu Rusia, Republica Cehă revine la moștenirea lui Vaclav Havel
©EPA-EFE/MARTIN DIVISEK  |   Liderul KDU-CSL Marian Jurecka, liderul partidului TOP 09 Marketa Pekarova Adamova, liderul Partidului Civic (ODS) și candidatul coaliției Împreună (SPOLU) la funcția de prim-ministru, Petr Fiala, liderul partidului STAN Vit Rakusan și liderul partidului Piraților Ivan Bartos, semnează un nou acord de guvern de coaliție, la Praga, Republica Cehă, 08 noiembrie 2021.

Republica Cehă urmează să aibă un nou guvern. Nu este vorba doar despre un transfer al puterii între coaliția actuală de guvernământ și opoziție, ci și de o schimbare de abordare în privința multor aspecte importante, inclusiv politica externă. Până acum, aceasta a fost influențată în special de Prim Ministrul Andrej Babiš și de miniștrii de externe ai Partidului Social Democrat, precum și de președintele Miloš Zeman, care a ghidat țara în special către est, spre Rusia și China. Acum toți acești actori au cam ieșit de pe scenă.

Ca să ne reamintim: opoziția a câștigat cele mai multe locuri în Camera Deputaților în urma alegerilor de la 8 și 9 octombrie și, deși există divergențe în ceea ce privește anumite puncte din programul de guvernare, când este vorba despre politica externă, toți cei cinci membri ai coaliției în formare (PDC, Creștin Democrații, TOP 09, Primarii și Independenții și Pirații) vorbesc într-un glas despre direcția pro-Vest a țării și revenirea la politica de promovare a drepturilor omului în lume.

„Republica Cehă trebuie să fie un membru activ al Uniunii Europene și NATO, în apărarea intereselor cetățenilor săi. Politica externă va avea o orientare euro-atlantică de netăgăduit, va pune accent pe parteneriate stabile cu țările democratice din întreaga lume, precum și pe protejarea drepturilor omului și a democrației” , se precizează în documentul coaliției.

De la proclamarea Republicii Cehe independente, promovarea drepturilor omului în lume a fost unul dintre pilonii politicii sale externe, președintele Václav Havel fiind unul dintre promotorii cei mai activi ai acestui etos. Situația a început să se schimbe în preajma morții primului președinte ceh (2011). Prim ministrul civil-democrat Petr Nečas (2010-2013) începuse deja să se axeze pe o abordare mai pragmatică a politicii externe, inclusiv în ceea ce privește Rusia și China, iar președintele Miloš Zeman, după alegerea sa în 2013, a început să promoveze și mai activ presupusele beneficii economice drept elementul decisiv. În concepția sa, asta se traducea printr-o consolidare a relațiilor cu Moscova și Beijing, declarații ambițioase cu privire la un volum uriaș de investiții planificate (care nu s-au materializat niciodată) și ignorarea chestiunilor problematice.

În ciuda eforturilor depuse de  Zeman, relațiile cu cele două puteri nu sunt foarte bune în acest moment. În cazul Rusiei, relațiile sunt practic înghețate, ca urmare a dezvăluirilor privind implicarea agenților GRU în exploziile de la depozitul de muniție din Vrbice – în primăvară cele două țări și-au expulzat reciproc cei mai mulți reprezentanți diplomatici.

În ceea ce privește China, la început părea să fie vorba despre o colaborare intensă, cu miliarde de dolari investite în Republica Cehă, dar acestea nu au venit, iar relația s-a răcit până la urmă, datorită vizitei pe care a efectuat-o președintele Senatului anul trecut în Taiwan, un lucru pe care președintele și oamenii săi au încercat în zadar să îl împiedice. Atât Rusia cât și China au fost apoi excluse din licitația pentru finalizarea centralei nucleare de la Dukovany.

Miloš Zeman, al cărui al doilea mandat expiră în primăvara lui 2023, a arătat demult și foarte clar că e o forță care nu trebuie ignorată. A promis să îl numească pe Andrej Babiš prim-ministru practic indiferent de actuala majoritate parlamentară. În trecut a refuzat în mod repetat să numească un candidat pe care nu îl dorea în postura de ministru, inclusiv pentru portofoliul externelor.

În ultimele săptămâni, însă, situația s-a schimbat radical. În primul rând, rezultatele alegerilor au dus la situația în care distribuția de forțe în Camera Deputaților nu îi dă lui Babiš nici cea mai mică șansă de a forma un guvern – fostele partide de opoziție au 108 din cele 200 de fotolii, iar Social Democrații și Comuniștii, cu care Babiš a guvernat până acum, nu au reușit să treacă pragul electoral pentru a intra în Cameră.

În al doilea rând, sănătatea președintelui Zeman s-a deteriorat sever la începutul toamnei. A fost inițial spitalizat timp de opt zile la mijlocul lui septembrie, nu a apărut în public după externare, iar apoi a fost din nou dus la spital după alegeri, se pare în stare de inconștiență. În tot acest timp Biroul Prezidențial nu a oferit niciun fel de informații cu privire la starea sa de sănătate, așa că s-au obținut doar informații parțiale din presă. Președintele are probleme serioase cu ficatul, care au provocat și alte complicații, mai precis ascită, adică acumulare de lichid în cavitatea abdominală, și  encefalopatie hepatică , care îi afectează abilitățile cognitive.

Starea lui Zeman s-a stabilizat și s-a ameliorat apoi, iar la începutul lui noiembrie a putut da primul său interviu, în care a explicat că Babiš a renunțat la oportunitatea de a forma un guvern și că e pregătit să-l numească cât mai curând prim-ministru pe liderul coaliției câștigătoare Spolu („Împreună”), Petr Fiala. Președintele i-a încredințat deja acestuia negocierile pentru formarea noului guvern și intenționează să aibă întâlniri cu politicieni în camera sa de spital chiar de săptămâna aceasta.

Răspunsul lui Zeman se poate datora și faptului că se află pentru prima dată în situația în care i se opune o majoritate clară în ambele camere ale parlamentului. Mai mult, nu mai târziu de finalul lui octombrie s-a văzut foarte clar că Senatul și apoi noii deputați din camera inferioară erau gata să transfere puterile președintelui către alte persoane mandatate conform Constituției, din cauza inabilității lui Zeman de a-și îndeplini atribuțiile. Această soluție a fost abandonată pentru moment, având în vedere că Zeman și-a revenit. Doctorii spun că sănătatea președintelui nu îi permite acestuia să își îndeplinească îndatoririle la capacitate maximă, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că poate desfășura doar anumite activități.

Având în vedere toate cele de mai sus, e puțin probabil ca Zeman să intre în conflict direct cu noul prim- ministru și să refuze să numească miniștrii propuși. Asta nu se poate întâmpla nici măcar în cazul candidatului pentru postul de ministru de externe, Jan Lipavský, care a fost nominalizat de către Pirați, cel mai slab dintre partidele de coaliție. Jan Lipavský a fost vice-președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe în fosta Cameră a Deputaților (nu a fost ales în octombrie pentru noul parlament), iar din acea poziție a criticat ferm Rusia și China, vorbind direct împotriva intereselor reprezentate de Zeman și anturajul său.

Din poziția sa actuală de candidat pentru un post de ministru, Lipavský este mult mai reținut, dar orientarea sa de politică externă e clară. El crede că Republica Cehă trebuie să își reevalueze așteptările în ceea ce privește Rusia, atât din punct de vedere politic, cât și economic.

„În condițiile în care dinspre partea rusă ne vin doar insulte, nu îmi pot imagina cum Republica Cehă ar putea veni cu o ofertă pentru dialog care să trezească un interes real în rândurile conducerii rusești. Putem începe comunicarea cu Rusia în momentul în care aceasta se va dovedi un partener dispus să comunice cu noi. Nimic de acest fel nu se întrevede din partea Rusiei. Nu există de partea rusă un partener cu care să comunicăm”,  a spus Lipavský într-un interviu cu Deník N.

Același scepticism îl manifestă și în ceea ce privește colaborarea cu Beijingul. „La nivel global China e în ascensiune, iar principala problemă este că nu a acceptat niciodată regulile elementare ale ordinii internaționale pe care se bazează Republica Cehă. Asta a dus la multe fricțiuni, iar SUA și-a îndreptat în mod serios atenția către zona Asia-Pacific. China va rămâne un important partener comercial, dar nu putem să ne mai imaginăm că va fi un partener important din punct de vedere al investițiilor străine. Mai mult, investițiile în China nu beneficiază de același nivel de protecție precum în lumea dezvoltată”, a explicat el.

În același timp, el sugerează că ar dori să readucă în politica externă dimensiunea ce ține de drepturile omului. „Când voi deveni ministru și voi face o călătorie în afara țării, voi ridica toate aceste probleme, inclusiv cea a drepturilor omului, chiar și în țări precum Rusia și China”, a spus el.

După cum s-a menționat, programul coaliției prevede, de asemenea, o revenire la politicile privind drepturile omului. „Sprijinirea democrației, a drepturilor omului și a societății civile este corectă din punct de vedere moral, dar și benefică pentru țara noastră. În trecut, drepturile omului și politicile noastre de transformare ne-au asigurat un loc în centrul politicii europene. Vom reînnoi tradiția politicii externe „ în stil Havel”, inclusiv sprijinul pentru dezvoltare și cooperare în tranziție”, se arată în documentul citat mai sus.

Schimbarea guvernului Republicii Cehe și transformarea politicii sale externe poate avea și o dimensiune pan-europeană. Republica Cehă va deține Președinția Consiliului UE în a doua jumătate a lui 2022.

Prim Ministrul Babiš a vorbit adesea despre această sarcină cu dispreț, iar criticii spun că guvernul său a subestimat Președinția în termeni bugetari. Noul guvern nu a venit încă cu o idee concretă despre felul în care s-ar descurca în acest rol. Cu toate acestea, promite în programul său că „va pregăti în mod profesional și responsabil Președinția cehă a Consiliului UE și că se va asigura că beneficiile pentru Republica Cehă sunt de lungă durată.”

Când se va forma noul guvern depinde în principal de Zeman, care mai rămâne în spital timp de câteva săptămâni.

 

Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Cehia: cu ochii pe președinție

Cehia: cu ochii pe președinție

Având în vedere problemele de sănătate persistente ale președintelui Miloš Zeman, aflat la ultimul an de mandat, cehii au început deja să studieze posibili candidați la funcția de președinte. Alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea să finalizeze schimbarea demarată odată cu scrutinul parlamentar din 2021 și să aducă Cehia înapoi în tabăra pro-occidentală.

Convertirea la „conspiraționism” sau pseudo-legitimarea teoriilor conspirației

Convertirea la „conspiraționism” sau pseudo-legitimarea teoriilor conspirației

Teoriile conspirației par să își găsească un nou avânt în această perioadă, fiind folosite inclusiv în campanii de dezinformare. Noii lor promotori vin din zona mass-media, a politicii și a Bisericii, iar acest lucru le dă un plus de credibilitate și o falsă legitimitate.

Populism la Egee: de ce în Turcia continuă criza, iar Grecia a mers mai departe

Populism la Egee: de ce în Turcia continuă criza, iar Grecia a mers mai departe

Atât Grecia cât și Turcia au fost marcate în ultimii ani de crize gestionate de politicieni populiști. În timp ce Atena pare să fi depășit momentul cu ajutorul UE – care a și blocat derapaje periculoase – Ankara continuă să se afunde în criză și să se îndepărteze de Bruxelles.

Michael Švec

17 Nov 2021

Actualizat la: 27 Jun 2022 15:25:02
Michael Švec

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Toți cei cinci membri ai coaliției în formare vorbesc într-un glas despre direcția pro-vest a țării și revenirea la politica de promovare a drepturilor omului în lume.
  • De la proclamarea Republicii Cehe independente, promovarea drepturilor omului în lume a fost unul dintre pilonii politicii sale externe, președintele Václav Havel fiind unul dintre promotorii cei mai activi ai acestui etos. Situația a început să se schimbe în preajma morții primului președinte ceh (2011). Prim ministrul civil-democrat Petr Nečas (2010-2013) începuse deja să se axeze pe o abordare mai pragmatică a politicii externe, inclusiv în ceea ce privește Rusia și China, iar președintele Miloš Zeman, după alegerea sa în 2013, a început să promoveze și mai activ presupusele beneficii economice drept elementul decisiv.
  • Schimbarea guvernului Republicii Cehe și transformarea politicii sale externe poate avea și o dimensiune pan-europeană. Republica Cehă va deține Președinția Consiliului UE în a doua jumătate a lui 2022. Prim Ministrul Babiš a vorbit adesea despre această sarcină cu dispreț, iar criticii spun că guvernul său a subestimat Președinția în termeni bugetari. Noul guvern nu a venit încă cu o idee concretă despre felul în care s-ar descurca în acest rol. Cu toate acestea, promite în programul său că „va pregăti în mod profesional și responsabil Președinția cehă a Consiliului UE și că se va asigura că beneficiile pentru Republica Cehă sunt de lungă durată.”
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război

Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2022
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?

În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?

Angela Grămadă
Angela Grămadă
03 Jun 2022
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
02 Jun 2022
„Noul normal”: Pandemia și războiul
„Noul normal”: Pandemia și războiul

Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
31 May 2022