România este un stat agresor și expansionist, care în 1918 a ocupat actualul teritoriu al Republicii Moldova, e narațiunea pe care o transmite o expoziție în aer liber, în centrul Chișinăului. Expoziția prezintă „Cronologia evenimentelor ce au dus spre ocupația Moldovei de către România la 1918” și e o inițiativă a Mișcării de Tineret Urmașii lui Ștefan – o asociație afiliată PSRM, înființată cu scopul declarat să „protejeze Moldova de unionism”. Scopul acestei narațiuni este să submineze identitatea românească în Republica Moldova. Narațiunea face, totodată, parte din categoria mai mare a celor de sorginte sovietică referitoare la limba și poporul moldovenesc. Expoziția a fost organizată în contextul marcării, la 27 martie, a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
ŞTIRE: „O expoziție în care este prezentată cronologia evenimentelor ce au dus spre ocupația Moldovei de către România la 1918 a fost vernisată în centrul capitalei. Expoziția a fost organizată la inițiativa membrilor Mișcării de Tineret Urmașii lui Ștefan, în Scuarul Grădinii Publice. Tinerii activiști se arată convinși că moldovenii trebuie să cunoască istoria adevărată a acelor timpuri. “Trebuie sa știe cum s-au comportat cei ce nu se jenează astăzi să se laude cu acele perioade prin dezinformare și fals în istorie. Noi, moldovenii, avem calea noastră distinctă, cu națiunea și țara noastră - Moldova. Ar fi bine să se știe asta și în România, care încă mai are tendințe expansioniste în rândul politicienilor săi”, a declarat Vladislav Railean, vicepreședintele Mişcării de Tineret Urmașii lui Ștefan”.
NARAŢIUNI: 1. România a ocupat Moldova în 1918; 2. Românii și moldovenii sunt popoare diferite; 3. România are tendințe expansioniste;
CONTEXT: Mișcarea de Tineret Urmașii lui Ștefan este o organizație lansată în 2016, cu scopul declarat să protejeze Moldova de unionism şi „educarea tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc şi dragoste faţă de ţară”.
Deşi membrii acestei organizaţii sunt născuţi în anii 90, adică după destrămarea URSS, după ce Republica Moldova devine independentă, iar istoria românilor este predată în şcoli, „Urmaşii lui Ştefan” se înscrie în curentul moldovenist – un demers promovat în perioada sovietică în RSS Moldovenească, resuscitat rapid în perioada post sovietică de către politicieni şi asumat în special de partida pro-rusească şi antiromânească din Republica Moldova, inclusiv de partidele care au deţinut puterea – PCRM şi PSRM. Potrivit acestui curent, Republica Moldova se revendică de la Moldova medievală (1359 dată de reper a constituirii), neagă identitatea românească a moldovenilor şi limba română. Preluarea imaginii lui Ştefan cel Mare este unul din elementele asumate de inventatorii şi promotorii istoriei moldoveneşti contrafăcute.
Susţinătorii „moldovenismului”acuză de obicei România de interferenţe în afacerile interne ale Republicii Moldova şi consideră pozitivă influenţa rusă şi sovietică. În acelaşi timp, „moldovenismul” este susţinut prin diferite strategii de Federaţia Rusă, care încearcă să submineze orice încercare de apropiere dintre Chişinău şi Bucureşti.
Recent, membrii organizaţiei au contestat, într-o conferinţă de presă, denumirea disciplinei „Istoria Românilor” predată în şcolile din Republica Moldova şi conţinutul programei.
Mișcarea de Tineret Urmașii lui Ștefan este apropiată de PSRM, iar în campania prezidențială de anul trecut l-a susţinut pe liderul socialiştilor Igor Dodon.
DE CE SUNT FALSE NARAŢIUNILE:
În pofida faptului că autorităţile imperiale ţariste au încercat deznaţionalizarea populaţiei româneşti din Basarabia prin diverse practici de rusificare, au implementat diverse politici de colonizare şi transformare a majorităţii româneşti într-o minoritate, au menţinut populaţia românească într-o situaţie de inferioritate politică, economică şi culturală, cu toate aceste eforturi caracterul românesc al provinciei s-a păstrat pe tot parcursul perioadei ţariste - în tradiţiile şi limba poporului, mentalitatea claselor sociale etc. După raptul de la 1812, nobilimea locală şi-a păstrat pentru mult timp mentalitatea şi vocaţia românească. Unirea Principatelor de la 1859 a devenit un model pentru basarabenii aflaţi sub ocupaţia rusească şi a generat o transformare profundă a intelectualităţii basarabene, care manifestă semne de unitate panromânească.
Unirea Basarabiei cu România s-a produs în urma unei ample mișcări de emancipare națională, care s-a intensificat începând cu 1905. Dar eforturi de menținere a spiritului românesc în gubernia ocupată de Imperiul Rus în 1812 s-au făcut și până atunci.
Unirea a fost determinată de dificultăţile prin care a trecut Basarabia în anii 1917-1918, pretenţiile teritoriale ale Ucrainei, dar şi aspiraţiile de unitate românească. În vâltoarea evenimentelor din 1917-1918, Basarabia este prima provincie care se unește cu România. Unirea a fost cerută şi votată de Sfatul Țării de la Chișinău, pe 27 martie 1918, după ce adunările Zemstvelor (administrațiile locale) din Bălți şi Soroca, împreună cu marii proprietari proclamă Unirea cu România.
Unirea cu România a adus mai multe beneficii populaţiei din Basarabia, care au fost diminuate sau chiar negate în perioada sovietică, dar şi după independenţa Republicii Moldova, pentru a induce faptul că Basarabia ar fi fost acaparată de România, iar Sfatul Ţării a votat „de ochii lumii unirea condiţionată cu România”.
OBIECTV: Aceste narațiuni au scopul de a submina identitatea românească a populației din Republica Moldova. Totodată se încearcă discreditarea imaginii României care este prezentată ca un stat agresor și expansionist. Alimentarea problemei identitare care divizează societatea moldovenească. Întreținerea liniei moldoveni-stataliste, care e promovată și de politicienii pro-ruși.
Verifică sursele:
