NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este un stat condus de o elită naționalistă care urmărește unirea cu România. 2. În Republica Moldova sunt încălcate drepturile minorităților etnice. 3. Republica Moldova (și Ucraina) ar fi putut alege calea integrării eurasiatice, care le-ar fi adus mai multe beneficii.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a marcat la 27 august 30 de ani de la proclamarea Independenței față de URSS. În toată această perioadă, țara a fost măcinată de corupție, separatism, dar și incertitudine în privința vectorului său extern, oscilând constant între Est și Vest. Totuși, la ultimele alegeri - din noiembrie 2020 și iulie 2021, forțele pro-europene au obținut victorii clare.
Discuțiile despre unirea Republicii Moldova cu România au însoțit toți cei 30 de ani de Independență, în condițiile în care teritoriul său aproximativ a fost parte a principatului medieval al Moldovei până în 1812, când a fost anexat de Imperiul Țarist, și al României – apărută ca stat prin unirea principatelor românești – în perioada 1918-1940.
OBIECTIV: Să prezinte guvernarea de la Chișinău și pe adepții integrării europene și ai unirii cu România drept radicali, care încalcă drepturile minorităților etnice și din a căror cauză a eșuat dezvoltarea Republicii Moldova. Să prezinte Uniunea euroasiatică, pe care o controlează Rusia, drept un spațiu de stabilitate și bunăstare
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Începând cu anii sfârșitul anilor '80, începutul anilor '90, odată cu apariția Mișcării de Eliberare Națională, în Republica Moldova au existat mereu forțe politice și adepți ai unirii cu România, însă acestea nu au fost niciodată majoritare. Doar în 2009 a reușit un partid unionist, cel Liberal, să ajungă la guvernare, și chiar și atunci acest lucru s-a întâmplat în cadrul unei coaliții în care nici măcar nu avea cea mai mare pondere. În toată perioada în care PL a făcut parte din diverse coaliții aflate la putere, niciuna dintre acestea nu și-a stabilit ca obiectiv unirea cu România.
În Republica Moldova, spre deosebire de alte state ex-sovietice, cum ar fi Țările Baltice, nu au fost luate decizii radicale în privința utilizării limbii ruse. Aceasta are și în prezent rolul de limbă de comunicare interetnică. Sunt deschise școli ruse, există presă în limba rusă, majoritatea actelor sunt traduse și în limba rusă.
Miturile despre intenția guvernării pro-europene, în frunte cu Maia Sandu, de a uni Republica Moldova cu România au devenit una dintre principalele sperietori promovate de anumite instituții mass-media și politicieni, dar nu există niciun argument în acest sens.
Uniunea Europeană este net mai dezvoltată decât orice stat din zona CSI, iar statisticile arate creșteri explozive ale economiilor statelor din estul Europei sau chiar foste membre URSS (republicile baltice) care s-au alăturat UE după prăbușirea URSS. Decalajele dintre acestea și zona CSI s-au amplificat în mod substanțial în anii de când s-au alăturat UE.
De altfel, aproximativ 800 de mii de moldoveni au plecat din țară în căutarea unor locuri de muncă, iar majoritatea au optat pentru Europa occidentală. Inițial și Rusia a fost o destinație importantă, dar numărul celor aflați acolo a scăzut simțitor în ultimii ani, în mare parte din cauza problemelor economice cu care se confruntă aceasta. În plus, asistența economică oferită de UE țărilor din vecinătatea sa (Moldova, Ucraina etc.) o depășește net pe cea oferită de Rusia, căreia îi lipsește forța economică a Occidentului.
SÂMBURE DE ADEVĂR: În Republica Moldova există forțe politice și o parte a societățiii care optează pentru unirea cu România
CUI/SERVESC NARAȚIUNILE: Moscovei, forțelor politice filo-ruse, precum Blocul comuniștilor și socialiștilor